Mănăstirea Dealu Mare
Complexul manastiresc este construit pe un platou de deal inconjurat de alte dealuri (impadurite cu arbori din specii foioase) printre care si Gruiul Rotund, la 400 m nord de manastire.
Aici este liniste desavarsita, conditie prielnica pentru reculegere sufleteasca, iar peisajul natural frumos desfata ochii. Pot profita de prezenta manastirii credinciosii din satele: Dealu Mare (numai la 1 km est), Valeni, Lapusului, Coroieni, Draghia, Bata si Fantanele, ca sa le numim numai pe cele mai apropiate.
In acest loc – in toata zona, de altfel – n-a existat niciodata viata monahala. Dupa 1989, Protosinghelul Paisie Cosma, om al locului (satul sau natal, Dealu Mare, este la 1 km est de actuala manastire) care a dus viata duhovniceasca la manastirile Rohia (aici a facut ucenicie) Saraca in Timis, Posaga in judetul Alba, a avut initiativa infiintarii in acest loc a unei manastiri.
Ideea a fost imbratisata cu entuziasm de catre credinciosi, care au donat si terenul necesar constructiilor. Episcopia Maramuresului si Sat-marului a dat binecuvantarea si a obtinut aprobarea Sfantului Sinod.
La 20 iulie 1992 a fost pusa piatra de temelie. Dupa o lupta de titan, Cosma, de unul singur si cu mijloace financiare precare, reuseste ca intre 20 iulie 1992 si 20 iulie 1996 sa construiasca o impozanta si frumoasa biserica, precum si cladirea necesara nevoilor vietuitorilor.
Biserica este o cladire masiva, spatioasa si inalta, construita din caramida, pe fundatie din bolovani de piatra, cimentati. Are forma de cruce si este compartimentata in altar, naos si pronaos. Are un pridvor inchis si altul deschis. Altarul spatios este luminat de patru ferestre: doua pe peretele din fata si cate una pe lateral.
Naosul are absidele largi si adanci. Primeste lumina de la o fereastra la sud si alta la nord. Este delimitat de pronaos prin doi stalpi masivi din beton, alipiti pe fiecare parte a zidurilor. Acestia sustin si arcada boltii.
In pronaos este balconul pentru cor, sustinut de grinzi puternice de beton, asezate pe stalpi mari tot din beton. Ca si naosul, este luminat de cate o fereastra pe dreapta si stanga. Pridvorul inchis are cate o camera pe stanga si dreapta, pentru spovedanie si pentru scara de urcare in balcon.
Are si un pridvor deschis, sustinut de patru stalpi din beton. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Are trei turle mari, formate din doua etaje. Primul etaj, in forma patrata, are in partea superioara, de jur-imprejur, firide terminate in arc, pictate, iar al doilea etaj este de forma octo-gonala, prevazut cu ferestre inguste si inalte.
In august 1996 nu se stia din ce material va fi pardoseala. Este acoperita cu tabla de aluminiu, cu streasina foarte larga, care protejeaza peretii in partea superioara. Fatadele exterioare sunt simple, tencuite, dar in partea superioara (sub cornise) sunt firide terminate in arc, pictate.
La sud-vest de biserica, distanta 30 m, este construita o cladire mare din lemn, etajata, cu cerdacuri la parter si etaj, sustinute de stalpi din lemn. Este acoperita cu tigla. Ea are un mic paraclis pentru slujbele de toate zilele si iarna, staretia, 16 chilii, trapeza, bucataria, magazii si un salon muzeu.
Pentru muzeu sunt stranse si depozitate obiecte din ceramica, icoane pe sticla, candele, cadelnite, monede vechi, carte veche printre care si Noul Testament a lui Simion Stefan, scris cu litere chirilice. La 30 m sud-est de biserica este clopotnita din zid, cu gang pentru intrarea credinciosilor si patru chilii (parter si etaj).
S-a facut electrificarea manastirii prin aducerea curentului din satul Dealu Mare (1 km distanta) si s-a captat un izvor, aducandu-se apa in incinta (prin cadere) din dealul Gruiul Rotund, aflat la 400 m nord de manastire.
Este situata pe soseaua Tg. Lapus-Dej, la 15 km sud de orasul Tg. Lapus si la 35 km nord de orasul Dej. Din sosea, stanga 2 km nord-est pe drum pietruit, iar pana in comuna Coroieni, 2,5 km nord.
Sunt autobuze pentru transport public Tg. Lapus-Dej-Cluj. Pentru tren, cea mai apropiata gara este la Galgau, 15 km sud-est de satul Coroieni. Din gara sunt autobuze Dej-Tg. Lapus, dar si autobuze speciale Galgau-Tg. Lapus.
