Peștera Dâmbovicioara
Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviței), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită acțiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului.
Este o peșteră caldă, cu o tempreatură de 10 – 12 °C și cu o umiditate moderată. Peștera este „uscată”, pârâul care a generat-o având acum o altă albie. În interior se leagă de exterior printr-un horn înalt de 10 m, care furnizează un slab curent de aer.
Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Deși această lungime este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult.
La intrarea in pestera in stanga si in dreapta sunt doua galerii micute de aproximativ 20 m, fiecare, care sunt infundate. Se inainteaza si se poate observa formarea stalactitelor si stalacmitelor proces ce dureaza mii de ani, ducand la formarea coloanelor. De aici pestera se desparte in doua galerii una de cca 20 m si respectiv 100 m. In galeria mica se pot vedea diverse forme create de-a lungul timpului de catre apa ce se scurge pe peretii pesterii. Legenda spune ca in aceasta pestera a trait un pustnic numit Pavel, ce se ruga la un altar, mergea la masa unde manca si scaunul unde sedea.
Toate acestea sunt formatiuni calcaroase care de-a lungul timpului au capatat diverse forme recunoscute de localnici ca forma unui cap de tap, a unei soparle si a unei capsuni. In galeria mare cea de 100 m se pot vedea forma unui elefant matur, unei aripi de vultur si cuibul sau, doua aripi de inger, pielea de sarpe, capul unui sarpe un elefant mic, un chip de diavol, un pistol, canapeaua unde statea pustnicul Pavel si biblioteca lui de carti, precum si cuptorasele de paine si covrigi. In capatul galeriei se poate observa salonul de primire si sufrageria pustnicului, patul si perna lui de fulgi.
Legenda spune ca in perioada primului razboi mondial in pestera isi gasisera adapostul doi haiduci celebri Fulga si Budac, care asteptau intr-o nisa din interiorul pesterii ce ducea spre varful muntelui, si jefuiau oamenii bogati ce veneau sa viziteze pestera oferindu-le celor saraci. Haiducii erau foarte prietenosi cu localnicii, considerandu-se stapanii pesterii ei organizau nunti si petreceri cu lautari, haiducesti in sala mare a pesterii Dambovicioara. Ei totusi au fost tradati, si in urma luptei cu jandarmii, Budac a fost impuscat iar pe Fulga l-au arestat, si l-au trimis in inchisoare.
Peștera este relativ săracă în formațiuni calcaroase însă este destul de bine cunoscută, a fost amenajată și este frecventată de un număr destul de mare de turiști.
Taxă de vizitare:
- Adulti – 8 lei / persoana
- Copii (<14 ani) – 3 lei / persoana
