Peştera Casian

Peştera Casian este locul pe care unul dintre întemeietorii monahismului l-a ales pentru a duce o viaţă ascetă. Astăzi, este un loc de pelerinaj pentru credincioşii creştini din toată ţara. Peştera Sfântului Ioan Casian găzduieşte un schit cu mai puţin de zece călugări şi este vizitată anual de mii de enoriaşi. Aici au fost găsite urme de locuire datând din sec. I î.H şi până în sec. X d.H.

Peştera este cunoscută, întrucât aici, în sec. IV, a dus o viaţă de ascet „dobrogeanul” Casian, unul dintre întemeietorii monahismului. Cuvântul „casienilor” incizat în Piatra Scrisă este o probă materială, de netăgăduit, că locul aparţine teritorial satului Casian. Cea mai apropiată aşezare faţă de stânca pe care sunt inscripţiile există şi pe vremea Sfântului Ioan Casian. Inscripţiile atestă existenţa unui neam al casienilor, care avea în stăpânire un ţinut destul de întins, al cărui hotar era Dealul cu Peştera.

Sfântul Casian vorbeşte în scrierile sale despre neamul Casienilor, oameni înstăriţi care au putut să asigure copiilor toate cele necesare pentru a-i instrui şi îndemna pe calea credinţei şi a dragostei întru Hristos. Inscripţiile sunt importante pentru că menţionează şi Peşteruca = Peştera Sfântului, care era cuprinsă pe domeniul neamului casienilor. Mărturisirea Sfântului Casian atestă faptul că grota avea folosinţă liturgică, iar în vecinătatea ei era o vatră monahală cu mulţi trăitori îmbunătăţiţi. Peştera Sfântul Casian, aşa cum reiese şi din semnificaţiile denumirii sale, are o importanţă religioasă, fiind peşteră-locuire, iar periodic face obiectul pelerinajelor credincioşilor. Autorităţile locale au ajuns la concluzia că aceste locuri nu sunt exploatate la adevarata lor valoare, mai ales pe plan naţional, dar sunt conştiente de faptul că nu pot concepe o strategie pe cont propriu, din lipsa resurselor financiare.