Piatra cu scriere ciudata din Buzau

Arheologii de la Muzeul judetean Buzau au descoperit de curand in zona asezarilor rupestre din Muntii Buzaului  o piatra gigantica inscriptionata cu semne apartinand unei civilizatii necunoscute. „Piatra insemnata”, cum a fost supranumita, este in forma de ciuperca si se afla pe dealul Broscarului in comuna Colti, locul altor celebrele asezari rupestre, Aghaton si Fundul Pesterii, care cuprind simboluri incepand din Epoca Bronzului si pana in perioada crestinismului timpuriu.Directorul Muzeului judetean Buzau, Doina Ciobanu, a spus ca „sunt semne absolut ciudate, in forma de triunghi, steluta sau patrat, cu certitudine facute de o fiinta umana, care nu se regasesc in nici o scriere cunoscuta pana la aceasta ora”.
Piatra insemnata a fost ingropata de arheologi pentru a nu fi distrusa de turisti sau de alti amatori de senzational.Cand iesi din padurea de pe delaul Broscarului intr-un luminis, observi o bucata de stanca masiva, care de departe pare un organ urias al pamantului, o inima ciuntita, ingropata intre frunze uscate.

Semnele de pe piatra sunt haotice. Nici o ordine: nici verticala, nici orizontala, nici serpuita, nici circulara, numai semne aruncate peste tot. Interesant este ca nimeni nu recunoaste a fi vreun alfabet care sa fi fost folosit pe teritoriul tarii noastre sau pe la vecini. Doar stele alcatuite din linii intretaiate, jumatati de stele, cruci marginite de patrate si dreptunghiuri, multe simboluri solare, semne de tipul rabojului, linii care se intretaie si se frang, spice sau braduti. Asta ii duce pe unii specialisti cu gandul la faptul ca ar putea reda o harta, poate o harta a cerului.O alta idee este aceea ca semnele nu au fost facute toate odata, ci pe rand, la anumite ocazii. Poate ca acolo era un loc de intalnire si procesiune periodica, si de fiecare data, se insemna ceva pe piatra: o invocatie, o ruga de multumire catre Dumnezeu, vreun nume sau lucru important. Poate era un loc cu puteri tamaduitoare, iar semnele erau lasate de cei ce se vindecau prin atingerea pietrei sau, mai bine zis, de vracii sau preotii care intermediau in procesiunile de vindecare, in numele celui bolnav. Un fel de “icoana” precrestina facatoare de minuni, unde la anumite date se strangeau oameni cu nevoi si boli. 

Sau poate, cine stie?, un loc sacru, unde initiatii veneau periodic si lasau insemnari pentru cei ce vor veni dupa ei, ca sa-i indrume sau sa le transmita ceva.