Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Stoeneşti

La aproximativ 30 km. de Bucureşti, în perimetrul încărcat de istorie al Ansamblului arhitectural brâncovenesc Centrul Pastoral – Cultural „Gavril Drugănescu”, din localitatea Floreşti – Stoeneşti, judeţul Giurgiu, se află, într-o oază de linişte a minţii şi de odihnă a sufletului, un frumos locaş de rugăciune închinat Maicii Domnului, Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil, Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi Sfântului Teodor Tiron.
Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, acest aşezământ monahal nou înfiinţat funcţionează ca mănăstire de călugăriţe, având-o ca Stareţă pe monahia Filofteia Plăcintar.
Prin rânduiala lui Dumnezeu, în data de 20 ianuarie 2014, a fost pusă piatra de temelie a noii biserici de lemn în stil maramureşean. Jertfa domnului ing. Mihai Mărgărit – ctitorul principal al acestui sfânt locaş, binecuvântarea, ajutorul şi susţinerea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, coroborate cu efortul preoţilor din Protopopiatul Bolintin, tenacitatea maicii stareţe Filofteia, ajutorul binecredincioşilor apropiaţi ai mănăstirii, au făcut ca dorinţa tainică a ctitorului, la îndrumarea iscusitului duhovnic – pr. prof. Florian Boitan, să devină un vis împlinit.
La 25 aprilie 2014, în ziua slăvitului praznic al „Izvorului Tămăduirii”, Întâistătătorul Eparhiei Giurgiului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit pentru prima dată în această biserică Sfânta Liturghie şi Slujba Aghesmei Mici, sfântul locaş primindu-i ca ocrotitori pe „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi pe „Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache”.
De la această dată, slujbele se săvârşesc permanent după tipicul mănăstiresc – Sfânta Liturghie, cele şapte laude şi Taina Sfântului Maslu, vieţuitoarele mănăstirii nevoindu-se întru sporirea duhovnicească şi împlinirea făgăduinţelor făcute Mântuitorului Hristos, la depunerea voturilor monahale.
Astăzi, mănăstirea a prins viaţă. Biserica, prin frumuseţea stilului maramureşean, îşi înalţă turla spre cele de sus, iar prin glasul clopotelor cheamă, peste dealuri şi păduri, zi de zi credincioşii la slujbă. Deşi la ora actuală mănăstirea dispune doar de o casă care adăposteşte măicuţele, în viitor se intenţionează, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al binecredincioşilor creştini, construirea unui adevărat complex monahal care va cuprinde un altar de vară, o casă monahală cu două nivele şi cu un paraclis încorporat, trapeză pentru pelerini, precum şi ateliere de pictură şi croitorie în care, împletind rugăciunea cu munca, monahiile de aici îşi dovedesc priceperea şi răbdarea, specifice vieţii călugăreşti.
Porţile mănăstirii sunt mereu deschide pentru toţi cei ce vor să găsească o rugăciune de binecuvântare, de dezlegare de păcate, de sănătate prin puterea Sfântului Maslu, un sfat şi un popas duhovnicesc, într-un cadru natural deosebit. Aici călătorul pe marea vieţii, participând la sfintele slujbe pătrunse de duhul evlaviei şi al smereniei monahale, ascultând foşnetul copacilor seculari sădiţi de vornicul Gavril Drugănescu şi trilurile minunate ale păsărilor, descoperă în interiorul lui acea fărâmă de credinţă, acoperită, poate, de negura prea multelor griji lumeşti şi regăsind-o, primeşte în inimă acea bucurie cerească a nădejdii şi a păcii sufleteşti după care însetează atât de mult omul zilelor noastre.
Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, o copie a icoanei Maicii Domnului – ,,Gherontisa”, împodobeşte Sfânta Mănăstire „Izvorul Tămăduirii” – din cadrul Centrului cultural pastoral „Gavril Drugănescu”, Protopopiatul Bolintin, care a fost adusă în anul 2014 de o delegaţie de la Chilia ,,Sfântul Gheorghe” din Sfântul Munte Athos, condusă de părintele Petroniu Cobzaru.