Parcul Natural Portile de Fier

Parcul Natural Portile de Fier urmareste cursul Dunarii pe o lungime de aproximativ 140 km si are o suprafata de 115655 de hectare.ocupand partial teritorii apartinand judetelor Caras-Severin si Mehedinti in partea sudica a Muntilor Locvei si Almajului si in sud-vestul Podisului Mehedinti. Aici s-au infiintat 18 rezervatii naturale.

Limitele Parcului Natural sunt reprezentate de senalul navigabil al Dunarii spre sud, raul Nera la vest, cumpana de ape a raurilor tributare Dunarii la nord (partial) si o linie sinuoasa ce porneste aval de Gura Vaii pana in Vf. Motarat la est.
Parcul Natural Portile de Fier este situat in zona Defileului Dunarii, in partea de sud-vest a Romaniei, fiind desemnat ca Rezervatie a Biosferei si Patrimoniu UNESCO.

Parcul Natural Porţile de Fier se remarcă printr-o luxuriantă biodiversitate, fapt ce a facut ca aceasta arie naturală protejată să fie recunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Condiţiile climatice, pedologie, petrografice, geomorfologice, influenţa Dunării asupra acestora, dar şi contextul social au creat locuri unice, care au păstrat de-a lungul secolelor caracteristicile unor habitate specifice.

Ca un veştmânt purtat de secole, dar mereu împrospătat, pădurea îmbracă masivele muntoase ale Munţilor Almăjului şi Locvei în proporţie de 80 %, rămânând versanţii, prin care şi-a creat Dunărea drum, golaşi, dând impresia unor locuri neprielnice, poate chiar respingătoare. Dar doar impresia! Aceste feţe aproape verticale, în ceea mai mare parte calcaroase, sunt populate cu numeroase specii endemice, rare, fire de iarbă, arbuşti şi înmiresmate flori, care parcă poartă taina Facerii Lumii.

Trăsătură caracteristică pentru flora Parcului Natural Porţile de Fier, alături de amestecul de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană, o constituie coborârea în altitudine a unor elemente montane şi urcarea unor elemente sudice (R. Călinescu, S. Iana, 1964). Astfel, inversiunea termică face ca fagul – Fagus sylvatica – să cunoască cea mai joasă altitudine din ţară pe Valea Mraconiei, tisa – Taxus baccata – relict terţiar, pe versanţii ce străjuiesc voiniceşte Cazanele Mari, afinul – Vaccinium myrtillus – populează stâncile golaşe ale Trescovăţului.
Defileul Portile de Fier a dobandit un prestigiu floristic datorita speciilor cunoscute ale florei din tara noastra, prezente in zona Defileului Dunarii.

Diversitatea habitatelor a creat conditii favorabile pentru dezvoltarea unei faune bogate in specii de pesti, reptile, pasari, mamifere rare in restul Europei si care ne aduc un important echilibru ecologic.

Parcul Natural Portile de Fier ofera turistilor mai multe puncte de atractie precum pereti calcarosi verticali, ridicati din apele Dunarii, pesteri si masive vulcanice ce sunt creatii unice ale naturii.

Complexitatea geologica detinuta, diversitatea biologica si vestigiile culturale fac din Parcul Natural Portile de Fier un patrimoniu stiintific si peisagistic cu o raspandita popularitate la nivel international.

Printre activităţile turistice ce pot fi desfăşurate în Parcul Natural Porţile de Fier pot fi menţionate:

* Turism montan (trasee turistice marcate – Traseul Pemilor, ce uneste toate satele locuite de cehi din Parcul Natural Portile de Fier);
* Croaziere pe Dunare (cu plecare din Orsova);
* Turism stiintific (pentru speciile de plante si animale protejate);
* Birdwatching (in zonele umede din partea de vest a Parcului Natural Portile de Fier);
* Speologie (in zonele calcaroase din Parc: Cazanele Dunarii, Coronini-Moldova-Garnic, Sirinia);
* Pescuit (pe Dunare – somn, crap, salau, cega si raurile interioare – pastrav);
* Vanatoare (pasari acvatice, cerb, caprior, mistret, urs, pisica salbatica);
* Festivitati si sarbatori traditionale (Nedei, sarbatori ale minoritatilor);
* Bucataria traditionala (specialitati din peste, dulciuri);
* Sporturi nautice pe Dunare (canotaj, caiac-canoe, ski-jet);
* Cclism de tura si mountain-bike;
* Schi fond (pe drumurile forestiere);
* Obiective culturale (arheologice, religioase);
* Mori de apa de pe vaile Eliseva, Povalina, Sichevita;
* Muzee (muzeele etnografice si religioase);
* Vizitarea localitatilor populate de etniile ceha şi sarba

Caile de acces pentru a ajunge in acest parc sunt diverse:

– acces aerian (de la aeroporturile Timisoara si Craiova);

– acces rutier (pe drumul E70 intre localitatile Drobeta-Turnu Severin si Orsova si se continua cu DN 57 intre Orsova si Bazias);

– acces fluvial (prin porturile Orsova si Moldova Noua si la alte locuri de acostare, cum sunt Drencova, Svinita si Tisovita);

– acces feroviar (la statiile CFR din Drobeta-Turnu Severin si Orsova);