Ce este via ferrata? Cele 10 trasee de Via Ferrata din România

Via ferrata sunt trasee mixte, de drumetie si catarare, amenajate cu trepte, scoabe, scari, podete, majoritatea metalice, in locurile in care lipsesc prize naturale sau sunt de dimensiuni mici, pe brane inguste. Cei care le folosesc nu sunt legati in coarda, ci se asigura de cabluri metalice fixate in stanca, cu lonja  speciala, cu doua fire, doua carabiniere si un disipator de energie metalic.

Primele trasee de acest gen au fost realizate in Alpii austrieci, la mijlocul secolului XIX. In primul razboi mondial, multe trasee de via ferrata au fost realizate in Dolomiti, in scop militar. Ulterior, au fost reconditionate de ghizii montani pentru clientii lor. Acest tip de rute s-a raspandit si in alte zone si au fost realizate unele de dificultati diferite special pentru turisti.

Gradele de dificultate ale traseelor de via ferrata sunt clasificate de italieni de la 1 la 6, gradul 1 fiind simpla drumetie montana iar gradul 5 presupune abilitati serioase de alpinist. Francezii folosesc o clasificare cu sase grade de dificultate, derivate din catararea alpina: F-usor, PD-putin dificil, AD-dificultate medie, D-dificil, TD-foarte dificil si in sfarsit ED-extrem de dificil.

Problemele care pot aparea in timpul parcurgerii unui traseu de via ferrata deriva din nefolosirea sau folosirea incorecta a echipamentului, caderi de pietre, deteriorarea vremii (ploaie, ninsoare, vant puternic, fulgere, frig…), neatentie, epuizare, ratacire etc.

Echipamentul obligatoriu

Pentru parcurgerea în siguranţă a traseelor de Via Ferrata , trebuie un echipament adecvat compus din:

– Ham de alpinism (cu ajutorul căruia te asiguri, împreună cu lonja, de traseu; îţi asigură oprirea în cazul unei căderi)

– lonja – cea mai importantă parte a echipamentului – formată din două carabine cu siguranţă automată (cu ajutorul carabinelor te asiguri permanent de şufa metalică a traseului), o lonjă în forma de Y şi mecanism de absorbţie a şocurilor.

– Casca – protejează de eventualele căderi de pietre ce pot apărea pe versanţii abrupţi

– Mănuşi Via Ferrata (opţional) – special create pentru această activitate, protejează mâinile de cablul rece şi eventuale aşchii, oferă aderenţă.

Totusi pentru parcurgerea acestor trasee, mai ales pentru cele cu dificultate mai mare, este nevoie de o conditie fizica si psihica foarte buna datorita efortului  mare dar si datorita zonelor foarte expuse (uneori chiar pe verticala sau surplombe) in pereti de sute de metri inaltime.

Top 10 trasee superbe de Via Ferrata în România.

După dificultate, traseele de Via Ferrata  au cinci clasificări (notate cu litere în ordine  alfabetică, de la uşor spre extreme de dificil) care îi ajută pe cei care doresc să le abordeze:

A – Un traseu uşor, foarte puţin expus cu mai multă potecă

B – Mediu – Trasee mai lungi cu zone expuse dar care nu necesită o rezistenţă fizică mare, câteva porţiuni cu şufe.

C – Dificil – Trasee cu porţiuni mari expuse, surplombe care necesită o bună condiţie fizică şi rezistenţă

D – Foarte dificil – Trasee ce necesită foarte bune aptitudini tehnice, rezistenţă sporită şi forţă în braţe; nerecomandat celor care au frica de înălţimi

E – Extrem de dificil – Pe lângă aptitudinile tehnice şi rezistenţa fizică mare, aceste trasee sunt create pentru a testa la limită capacităţile. Segmentele cu dificultate E sunt marcate cu „Pericol” la început

Cele 10 trasee de Via Ferrata în România

Vă prezentăm alăturat cele 10 trasee de Via Ferrata  amenajate în munţii României, cu toate caracteristicile tehnice:

1. Via Ferrata  „Astragalus” – Cheile Şugăului-Munticelu, judeţul Neamţ, lângă Cheile Bicazului. Este cea mai lungă Via Ferrata  din România (700 m lungimea traseului principal). Sunt 5 variante posibile de ascensiune, de diferite lungimi şi dificultăţi (A/B; C; C/D).

Traseele au fost deschise oficial în primăvara anului 2017 şi este un proiect al Clubului Montan Român (Ticu Lăcătuşu) sprijinit majoritar de HeidelbergCement.

Punctul de plecare este la Cabana Ecolog ( la 5 minute din DN12C Bicaz – Gheorgheni), de la altitudinea 715m. Punctul de sosire este Vârful Turnului  Mare (alt. 1000m), cu o diferenţă de nivel de 285 de metri.

Durata de parcurs a traseului principal este de 1h30min – 2h30min, iar vârsta minimă este de 8 ani pentru traseele uşoare.

2. Via Ferrata  „Wild Ferenc” – Lacul Roşu, judeţul Harghita. Traseul a fost inaugurat în toamna anului 2016 în Suhardul Mic (1345m), lângă Lacul Roşu, judeţul Harghita. Este denumit astfel după fostul pionier al alpinismului transilvănean, alpinistul Wild Ferenc, autorul singurului topo al Cheilor Bicazului.

Traseul a fost amenajat de Salvamont Harghita şi inaugurat în toamna anului 2016.   Accesul este gratuit, iar lungimea traseului (C/D) este de 200 de metri cu o diferenţă de nivel de 173 de metri. Accesul se face din staţiunea Lacul Roşu (20 minute), iar durata de parcurs a traseului de Via Ferrata  este de minim 50 de minute (ascensiune), plus 30 de minute (durata de retragere).

3. Via Ferrata  „White Wolf” – Peştera Muierilor, Cheile Galbenului, Baia de Fier, judeţul Gorj.  Amenajarea celor 9 trasee trasee (B; C; D) a fost realizată printr-un proiect al Clubului Montan „White Wolf“, prin autofinanţare.

Cele 9 variante posibile de ascensiune, de diferite lungimi şi dificultăţi poartă următoarele denumiri:

1) Spirala Mare, 2) Creasta Peşterii, 3) Marea Crăpătură, 4) Spirala Mică, 5) Loreley, 6) Pantera Roz, 7) Amfiteatrul Zmeilor, 8) Săritoarea Ursului, 9) Spirala Medie.

Accesul este gratuit. La Peştera Muierilor din Baia de Fier se ajunge parcurgând 8 km de drumul naţional 67 Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu. Din comuna Poienari se urmează drumul spre Baia de Fier. În 5 km se ajunge în centru şi mai sunt încă 3 km spre Peştera Muierilor.

Traseul principal (Spirala Mare – categoria D) are o lungime de 400 de metri, cu o diferenţă de nivel de  100 de metri. Durata de parcurs este de o oră (1h30 total).

Traseele sunt amenajate mai mult spre căţărare, cu prize artificiale extrem de rare, prezente doar pe porţiunile dificile.

4. Via Ferrata  din Cheile Râşnoavei – judeţul Braşov (C/D)

Traseul a fost amenajat de Jump Adventure, mai exact de Mihai „Popa” Mândreanu, cu resurse financiare proprii, ajutat de Rudi Ivan, Bogdan Boja, Florin Sasca.

Traseul a fost inaugurat în anul 2001 şi revizuit/reasigurat în mai 2017, conform paginii de Facebook Jump Adventure.

Via Ferrata  din Cheile Râşnoavei este situată pe peretele sudic al cheilor, are o lungime de 450m şi 220m diferenţa de nivel.

Accesul se face din drumul judeţean 73A, dinspre Râşnov către Pârâul Rece – Predeal – Cheile Râşnoavei. De asemenea, de la Predeal – Hotel Trei Brazi se poate ajunge pe potecile de drumeţie marcate cu triunghi albastru şi triunghi galben, iar de la halta Timişu de Sus pe triunghi roşu.

Accesul în traseu este cu plată. Durata de ascensiune este de două ore, iar  durata de retragere este de 30 de minute. Vârsta minimă – 14 ani.

5. Via Ferrata  „Sky Fly” – Grota lui Hili, Cheile Turzii, judeţul Cluj (C).

Traseul din Cheile Turzii, Turnul Ascuţit – Hiliod – Grota lui Hili, a fost amenajat de Clubul Sportiv SkyFly Cluj-Napoca şi inaugurat în primăvara anului 2012 şi reamenajat în aprilie 2016.

În traseul de Via Ferrata , accesul este gratuit, dare este taxă de intrare în rezervaţie. Lungimea totală este de 350 m, cu o diferenţă de nivel de 200 m. Durata Via Ferrata  este de minim 40 de minute, şi 50 de minute durata de retragere.

Accesul se face venind dinspre Turda (12 km), spre localităţile Mihai Viteazul, Cheia şi Cheile Turzii. Înainte de a merge pe traseu este indicat să întrebaţi la Centrul Salvamont – Salvaspeo Cluj despre integritatea cablului metalic (traseul a fost vandalizat de mai multe ori).

6. Via Ferrata  „Mocăniţa” – Peretele Zânelor, Vadu Crişului, judeţul Bihor (B)  

Traseul de Via Ferrata  „Mocăniţa” a fost inaugurat în anul 2015 pe stânca Peretele Zânelor de lângă localitatea Vadu Crişului, Defileul Crişului Repede, Munţii Pădurea Craiului prin contribuţia Serviciului Judeţean Salvamont – Salvaspeo Bihor, cu ajutor de la Clubul CASSIO Montana Bihor.

Se ajunge pornind de lângă terenul de sport din satul Vadu Crişului spre traseul de Via Ferrata  (poteca cea mai scurtă de acces este pe lângă linia de cale ferată care traversează defileul).     Accesul în traseu este gratuit. Lungimea totală este de 150 m, cu o diferenţă  de nivel de 110 m.

Durata Via Ferrata  este de o oră, iar durata de retragere de 30 de minute.

Vârsta minimă – 16 ani; sub 16 ani doar cu însoţitor adult cu experienţă. Perioada optimă: mai – octombrie, evitând perioadele ploioase când stanca devine alunecoasă.

7. Via Ferrata  „Pericolul Caprelor” – Mădăraş, judeţul Harghita (B/C; C/D)

Traseul a fost construit în vara anului 2012 pe stânca Kecskevész de pe Harghita Mădăraş. Accesul este gratuit.

Lungimea totală este de 200 m (2 trasee) cu o diferenţă de nivel de 60 m. Durata Via Ferrata : minim 20 de minute, durata de retragere: 10 minute. Vârsta minimă – 14 ani.

Se ajunge pornind de lângă fântâna acoperită de pe drumul de pădure (asfaltat în mare parte) care urcă din localitatea Izvoare câtre partiile de ski Mădăraş.

8. Via Ferrata  din Pietrele Negre – Vârtop, judeţul Bihor (B).

Traseul de lângă Vartop-Arieşeni a fost amenajat pe stânca Pietrele Negre, în Parcul Natural Apuseni, de Salvamont Salvaspeo Bihor şi a fost inaugurat în anul 2014.

Accesul este gratuit, lungimea totală este de 200 de metri, cu o diferenţă de nivel de 100 metri. Durata Via Ferrata  este de minim o oră, iar durata de retragere, de 30 de minute.

Vârsta minimă este de 16 ani (sub 16 ani doar cu însoţitor adult cu experienţă).

Accesul se face pe drumul de Băiţa – Sat de Vacanţă Vârtop (DJ75). La 5 km din Satul de Vacanţă Vârtop spre aval şi la 12 km din Băiţa spre amonte, se pot observa Pietrele Negre.

În zona amfiteatrului Pietrele Negre, trebuie urmărită la urcarea spre Vârtop indicatorul cruce roşie ce indică poteca turistică.

9. Via Ferrata  „Montana Land” – Suncuiuş, judeţul Bihor (B).

Traseul de Via Ferrata  din parcul de aventură „Montana Land” a fost inaugurat pe 28 Aprilie 2018 lângă localitatea Suncuiuş, Defileul Crişului Repede, Munţii Pădurea Craiului.

Realizarea traseului aparţine clubului sportiv CASSIO Montana, finanţat exclusiv din fondurile clubului.

Accesul este cu plată. Lungimea totală este de 170 m, cu o diferenţă de nivel de 80 de metri. Durata Via Ferrata: 30 min+, durata retragere: 15 minute.

De la pensiunea Gradia se continuă pe drum, de-a lungul râului Crişul Repede, până la punctul de start al traseului.

10. Via Ferrata  „Casa Zmeului” – Vadu Crişului, judeţul Bihor (C).

Traseul a fost inaugurat în iulie 2017 lângă localitatea Vadu Crişului, Defileul Crişului Repede, Munţii Pădurea Craiului. Realizarea traseului aparţine Serviciului Judeţean Salvamont – Salvaspeo Bihor, finanţat de Consiliul Judeţean Bihor, cu ajutor de la Clubul CASSIO Montana Bihor.

Accesul este gratuit. Lungimea totală este de 215 metri, cu o diferenţă de nivel de 150 metri. Durata Via Ferrata : o oră, durata de retragere: 30 minute.

Vârsta minimă 16 ani (sub 16 ani doar cu însoţitor adult cu experienţă).

Se ajunge pornind de lânga terenul de sport din satul Vadu Crişului. Poteca cea mai scurtă de acces este pe lângă linia de cale ferata care traverseaza defileul. Intrarea se face în dreptul indicatorului cu Peştera Casa Zmeului, pe o potecă scurtă.

Acest traseu are mai multe porţiuni verticale faţă de celelalte trasee de Via Ferrata  din Bihor („Mocăniţa” şi cel din Pietrele Negre, Vârtop), oferă vizibilitate către Vama Sării şi este echipat în partea superioară cu un pod culisant de 25 de metri.