Casa Babei Vrâncioaia
Conform legendei care circulă în ținut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat și încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare.
Legenda spune că locuința bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bârsești, pe Dealul Dumbrava și atunci când Ștefan cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munților, bătrâna româncă, vrednică și cu mare dragoste de neam, îi trimite pe cei șapte feciori ai ei (Bârsan, Bodea, Pavel, Negrilă, Spulber, Nistor și Spânea) să adune toți flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei.
Mica ceată, luptând cu mult eroism, îl ajută pe Ștefan să-i înfrângă pe dușmani, iar domnitorul, drept răsplată, le dăruiește celor șapte feciori eroi cei șapte munți ai Vrancei pe care să-i stăpânească “din neam în neam”, fără vreun amestec și tulburare din partea cuiva.
Vrâncenii susțin că marele voievod, pentru a întări această danie, ar fi dat vrâncenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de vițel, semnat și întărit cu pecetea domnească. Cei șapte feciori au întemeiat gospodării vrednice, formând adevărate sate cărora le-au dat numele lor: Bârsești, Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber, Nistorești și Spinești.
Monumentul comemorativ Ştefan cel Mare” din Bârsești, cod LMI VN-III-m-B-06581, a fost ridicat la începutul sec. XX, fiind inaugurat la data de 2 iulie 1904, la 400 de ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare. Obeliscul și crucea sunt amplasate pe un postament din piatră în trunchi de piramidă.
Pe 2 dintre laturile obeliscului se găsesc următoarele inscripții:
”Lui Ștefan cel Mare Voevodul Moldovei, dupe 400 ani de la moartea sa, prinos de admirație și recunoștință din partea vrâncenilor în 2 iulie 1904”;
”Domnit-a Ștefan Vodă 47 ani, 2 luni și 3 septămâni și-a zidit 44 monastiri și biserici și era însuși țiitor peste totă țara… Dupe multe resboe cu noroc cea făcut, cu mare jale a reposat, marți 2 iulie 1504”.
Pe cea de-a 3 latură se găsește inscripționat un fragment din legenda Babei Vrâncioaia în versiunea lui Carmen Sylva – pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României – apărută postum în volumul ”De prin veacuri.
Povestiri istorice și legende populare pentru copii”:
”Vedi, dise Vrâncioie lui Ștefan cel Mare, totă Vrancea s-a sculat pentru tine. Iată-i vin toți de dupe înălțimi și cei șepte flăcăi cari merg înaintea celorlalți. Sunt șepte flăcăi ai mei, pecari ț-i dăruesc. Carmen Sylva, Regina Românilor”.
Pe cea de-a 4 latură apare un fragment din poezia ”Doina”, publicată în Convorbiri Literare din 1 iulie 1883, texte scrise de Mihai Eminescu pentru festivitatea dezvelirii la Iaşi a statuii lui Ştefan cel Mare în iunie 1883: ”
Ștefane Măria Ta, tu la Putna numai sta, te înalță din mormânt, să te-aud din corn sunând și Moldova adunând. De-i suna din corn o dată, ai s’aduni Moldova totă. De-i suna de doue ori, îți vin codri în ajutor. De-i suna a treia oră, toți dușmanii or să piară din hotară în hotară. MI. Eminescu”.
Lângă monument, după ani 1970 s-a construit și o căsuță din bârne – ”Casa Babei Vrâncioaia”.
