Mănăstirea Şatra

Mănăstirea Şatra a fost ctitorită în anul 1990 de preotul Ioan Cosma, din parohia Stoiceni-Dumbrava, în numele martirilor revoluției. Hramul este Sfinții Împărați Constantin și Elena. Biserica mare este construită din cărămidă, în formă de cruce latină.

Pictura paraclisului în ulei, începută de o pictoriţă anonimă, s-a continuat şi terminat de fraţii în monahism Mircea şi Florea, din Mănăstirea Şatra.

Manastirea de acum a fost ridicată însă în urma unor viziuni. Se zice că Episcopul Calinic al Argeșului trecuse pe acolo și promisese că va înălța mănăstire.

Schitul Șatra lui Pintea are un statut aparte. Aici este strict interzis accesul femeilor sub jurământ și blestem, fiind respectate regulile de pe Muntele Athos. Acestea permit doar accesul bărbaților în locurile sfinte.

In zonă se mai pot vizita Fântâna lui Pintea și  Schitul Şatra (înaltat în anul 1996), care are în componență o biserica din lemn și un paraclis. Ambele obiective se leagă de legenda haiducului Pintea Viteazul care îsi avea aici una dintre reședințe.

Unii cred că pe Muntele Sfânt din Țara Lăpușului ar fi sălășluit cândva niște sihaștri. Alții spun că încă în vremea dacilor liberi aici se adăposteau sacerdoții lor.

Legendele referitoare la Pintea și haiducii lui spun însă altceva. Aceștia, furau de la bogați și dau săracilor. O bună parte a comorilor luata de la bogătași fusese pusă la păstrare în Peștera Pintii, într-un loc așa de bine ascuns, că nici până în ziua de azi nu a fost găsit. Unii spun că locul secret din peșteră, cel unde se află banii și aurul, se deschide o singură dată în an, în noaptea de Înviere.

Cine a intrat insa acolo, nu a mai iesit niciodata.