Muzeul Viticol – Etnografie HUSI
Pe fundalul Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir“ din Huşi sunt înscripţionate cu litere mari cuvintele: pe una „Vinoteca“ şi „Muzeul viticol“. Şcoala este unicat în ţară. Printre altele, „şcoala posedă cramă şi pivniţă construite în 1908 din piatră şi cărămidă. Această vinotecă-colecţie a fost distrusă în timpul primului război mondial şi reînfiinţată de C. Hogaş în 1919. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost din nou devastată. În anul 1948 vinoteca a fost din nou reînfiinţată de slujitorii şi directorii şcolii.
Crama dispune actualmente de aproape 25.000 de sticle de vin, din principalele soiuri şi podgorii din România.
Valoarea de „unicat naţional“ a vinotecii liceului constă în aceea că – după pârjolul celor două războaie mondiale – aici s-au adus şi se păstrează vinuri din toate podgoriile româneşti.
Muzeul vitivinicol al Colegiului Agricol „D. Cantemir“ din Huşi (şi al podgoriei) a fost „iniţiat“ în 1966 ca punct muzeistic în Laboratorul de viticultură şi vinificaţie şi transformat într-un premuzeu viticol în anii 1967-1968.
Predominante sunt obiectivele vitivinicole
Ideea transformării punctului muzeistic în „entitate de istorie vitivinicolă“ a sugerat-o prima dată prof. I.C.Teodorescu.
Secţia cea mai mare a Muzeului este consacrată, în exclusivitate, obiectelor vitivinicole, începând cu butuci de viţă-de-vie tăiaţi şi conduşi în vechile forme moldoveneşti, până la tipurile actuale. Se continuă cu evoluţia aparaturii de cules şi obţinut vinul: călcător din lemn de păr de pe vremea lui D.Cantemir, mustuitoare, un teasc cu şurub unic în ţară, pe care prof. I.C. Teodorescu îl defineşte „teascul tipic (medieval) de Huşi cu un şurub“; urmează teascul cu două şuruburi, zdrobitorul cu valţuri de lemn de scoruş şi diferite instrumentale şi vase de vinificaţie (pâlnii, hîrdaie, ciubere, butoiaşe sculptate, căuşe din lut şi din lemn etc.).
În 1937, muzeul prezintă pentru prima oară o „microprobă“ de vin din Busuioacă de Bohotin Huşi, „hors concurs“.
Colecţia continuă cu pahare de degustare, în evoluţia lor, până la paharul normalizat pentru concursuri naţionale şi mondiale de vinuri. Aici este tematizată evoluţia ceştilor de degustat vinul roşu, începând cu o „cupă-ceaşcă“ plată din corn de bovină, o ceaşcă (din cristal) multifaţetată, convexă în interior (din 1907), ceaşca Concursului Naţional de Vinuri din 1937 şi se încheie cu ceştile pentru degustat vinurile roşii.
Se continuă cu sticlele din lut ars şi smălţuit din îndepărtata vechime, sticla de şampanie („turnată“ de directorul Gh. Gheorghiu cu vin de la şcoală, în 1913) ş.a. Pe etajul următor este înserată evoluţia ploştilor din lut ars, până la cele din lemn. Într-o vitrină alăturată sunt expuse unelte pentru plantarea viţelor, îngrijirea viilor, începând cu vechile cosoare, grele ca o bărdiţă, foarfeci, cleşti, ferăstraie, chitonage s.a.
Muzeul viticol, vinoteca deţin înscris în cărţile de aur gânduri şi aprecieri ale unor mari personalităţi ale spiritualităţii româneşti şi străine de la Păstorel Teodoreanu, M. Ralea, C.C. Giurescu, Marin Preda, C-tin Ciopraga, E. Simion, Ov. Drîmba, I. Frunzetti, până la Gr. Vieru, Nichita Stănescu, A. Păunescu, Fănuş Neagu sau Toma Caragiu, Dina Cocea, Tamara Buciuceanu, Puiu Călinescu, Doina Badea, C.Hazgan, Angela Similea…
