Manastirea Dinogetia

Manastire de calugari este situata in satul Garvan, comuna Jijila, judetul Tulcea. Se ajunge pe drumul judetean 251 Tulcea – Galati, in apropiere fiind cetatea Dinogetia.

În partea de nord–vest a Dobrogei, masivul muntos al Măcinului apare parcă crescut direct din terenul neted din jur. Ocolind culmi muntoase, care ajung până pe malul ei înalt, Dunărea îşi schimbă brusc cursul. Fluviul se arcuieşte în Cotul Pisicii, apele se învolburează şi apoi, liniştite, îşi continuă drumul spre mare.

Aici Dobrogea îşi deschide „porţile”: pe la Brăila spre Muntenia şi spre Moldova pe la Galaţi; şi tot de aici ne desparte de Republica Moldova şi de Ucraina.

Drumul de la Galaţi spre Tulcea, evitând zona inundabilă, urmează culmea dealului Bugeac până la poalele munţilor, unde se ramifică spre oraşul Măcin.

Pe malul dobrogean al Dunării, pe raza localităţii Garvăn, se află Mănăstirea Dinogeţia. Aşezat în apropierea ruinelor cetăţii romano-bizantine Dinogetia, pe coasta nordică a Dealului lui Vodă, lăcaşul beneficiază de o vedere panoramică largă, ca din „cerdacul” Dobrogei, spre aşezările de pe malurile Dunării.

În acest colţ al Dobrogei, istoria s–a derulat în strânsă legătură cu importanta sa poziţie strategică.

Romanii au găsit la Dinogetia o aşezare geto–dacică a cărei populaţie întreţinuse strânse relaţii comerciale cu oraşele greceşti.

În afară de construcţiile din piatră şi cărămidă, în preajma cetăţii s–au descoperit şi numeroase bordeie locuite de o populaţie care avea ca ocupaţii:  cultivarea ogoarelor, pescuitul, creşterea vitelor şi vânătoarea.

Scăldate de Dunăre, nu departe de Marea Neagră, cu posibilităţi de comunicare atât cu ţările Pontului şi ale Mediteranei, cât şi cu cele continentale, aceste locuri au fost râvnite de valuri de cuceritori. Unii au construit, iar alţii au distrus, succesiunea acestor evenimente, unele dramatice prin violenţă, ducând până la urmă, în secolul al XII-lea, la părăsirea cetăţii şi dispariţia oricărei forme de locuire.

Manastirea poarta hramul Izvorul Tamaduirii (prima vineri dupa Pasti) si are o istorie recenta, constructia incepand in anul 2008, in prezent existand o bisericuta mica si chiliile.

Planurile de viitor ale comunitatii de calugari de aici prevad construirea unei biserici mari si a altor dependinte.

Mănăstirea Dinogeţia a fost înfiinţată pe data de 1 septembrie 2004, prin DECIZIA nr. 360/2004 a Arhiepiscopiei Tomisului, Constanţa, în baza hotărârii Sinodului Mitropolitan al Sfintei Mitropolii a Munteniei şi Dobrogei din 16.09.2004, prin Temeiul 1042/2004 de înfiinţare a Mănăstirii Dinogeţia, mănăstire de călugări, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, şi se află pe raza localităţii Garvăn, comuna Jijila, la 10 kilometri de municipiul Galaţi, pe malul dobrogean al Dunării, (mai precis la 4 km distanţă de sat, DN 22E, în direcţia Galaţiului, pe DN 22E), locul pentru construirea acesteia fiind sfinţit încă de pe data de 31 mai 2004 de către Înalt Prea Sfinţitul Dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului. Începând cu praznicul Buneivestiri din anul 2008, o dată cu înscăunarea Prea Sfinţitului Dr. Visarion Bălţat ca întâistătător al Episcopiei Tulcii, Mănăstirea Dinogeţia a intrat sub jurisdicţia canonică a acesteia.

Aflată în apropierea  cetăţii cu acelaşi nume, în zona cunoscută de către localnici şi de iubitorii de pescuit „La lăţime”, pe coasta nordică a „Dealului lui Vodă”, şi oferind o panoramă deosebită, cu vedere asupra a patru localităţi: Galaţi ( partea inferioară a falezei Dunării, zona istorică a oraşului, portul şi docurile), comuna Grindu (fostă Pisica), Giurgiuleşti, în Republica Moldova şi Reni, primul port pe cursul Dunării al Republicii Ucraina, mănăstirea se doreşte a fi continuarea vieţii bisericeşti care s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor în această zonă.

În cadrul acesteia sunt închinoviaţi cinci vieţuitori, un protosinghel, un ieromonah, un ierodiacon, un monah, şi un frate. Întemeietorul şi îndrumătorul duhovnicesc este părintele protosinghel Filimon Pavel, fost deţinut politic, în urma desfiinţării abuzive a Mănăstirii Sihastru în 6 aprilie 1955, acolo unde era frate, şi care a suferit apoi închisoare şi domiciliu forţat în Bărăgan, timp de 9 ani. Stareţul este ieromonahul Alexei Toader.    

Actualmente, mănăstirea fiinţează într-un corp unic, cuprinzând un paraclis şi câteva chilii. Lucrarile la „Complexul monahal – Mănăstirea Dinogetia”, care cuprinde o biserică (va avea hramul Sfintilor 9 Mucenici din cetatea Dinogetiei), clopotniţă, chilii, sală de conferinţe şi bibliotecă, au inceput in luna mai a anului 2015 prin amenajarea platoului si turnarea fundatiei bisericii si a unui corp de chilii, fiind în desfasurare in prezent.