Rezervaţia Arheologică Oraşul de Floci
Potrivit informatiilor documentare si izvoarelor cartografice, Orasul de Floci, centru urban medieval, azi disparut, se afla situat la limita sud-estica a Tarii Romanesti, pe malul stang al raului Ialomita, la confluenta cu Dunarea.
Prima atestare documentara a vamii o gasim in cunoscuta porunca adresata de domnitorul Dan al II-lea, in 1431, tuturor targurilor si vamilor tarii, intre care era mentionat si Orasul de Floci. Actiunea armata si incendierea orasului de catre domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, cu scopul de a-l indeparta din domnie pe Radu cel Frumos, devotat sultanului Mahomed al II-lea, a fost motivata prin politica de ridicare a targurilor din Moldova, prin distrugerea concurentei targurilor muntene. Orasul s-a refacut relativ repede si viata comerciala si-a reluat cursul firesc.
Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, transformarea Brailei in kaza ar fi putut favoriza ascensiunea economica a Orasului de Floci, dar incursiunile de prada si jafurile turcilor din Braila si Harsova au avut un rol preponderent in franarea acestui proces. Dupa incendierea asezarii, orasul se va reface greu, mai ales dupa uciderea lui Mihai Viteazul, cand unul din pretendentii la domnie, Simion Movila, aducea cu el trupe de poloni si tatari care au pradat orasul.
In primele decenii ale secolului al XVIII-lea puterea de refacere economica a fost frecvent stanjenita de incursiunile de jaf ale turcilor din Braila si Harsova, in pofida masurilor luate de domnitori de a intari hotarele tarii. Locuitorii amenintati de nesiguranta vremurilor se vor risipi in sate sau in alte orase mai puternice, mai departate de zona operatiunilor militare ale razboiului ruso-turc din anii 1769-1774, desfasurat pe linia Dunarii.
