Mănăstirea Sfântul Calinic din Călinești

Mănăstirea Sfântul Calinic de la Cernica din Călinești, România, este un loc deosebit de reculegere și spiritualitate situat în județul Argeș. Această mănăstire este dedicată Sfântului Calinic de la Cernica, un sfânt cunoscut pentru viața sa ascetică și pentru contribuția semnificativă la monahismul românesc. Mănăstirea se află într-o zonă pitorească și liniștită, fiind un loc ideal pentru pelerinaj și rugăciune.

Biserica de lemn a avut inițial hramul „Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru” din Drăghiceşti. Prin tradiţia orală locală, i se atribuie ctitorirea Domniţei Bălaşa – fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Un temei al acestei tradiţii atestând comanditarul îl oferă însemnarea de pe filele Mineiului lunii aprilie din patrimoniul bisericii – tipărit la Râmnic, în 1780:

„Această carte ce se numeşte Minei iaste cumpărată de ipitropu sfintei dumnezeieşti biserici Doamnei Bălaşii, în zilele măriii sale Io Alesandru Costandin Muruz voievod…”.

Ridicată în perioada constituirii Aşezămintelor brâncoveneşti (1720-1740), Biserica de lemn Drăghiceşti a fost ridicată în apropierea actualului centru administrativ al comunei Călineşti. În „Catagrafia fostului judeţ Muscel făcută la 1840 din porunca mitropolitului Neofit”, se menţiona, printre altele, că „biserica de lemn din cătunul Faţa Câmpului, satul Gorgan este făcută, pe proprietatea Brâncoveanului, la leat 1762”, atribuindu-se ctitorirea locaşului de cult „părintelui Drăghici călugărul, lui Gheorghe Drăghicescu şi preotului Ion Drăghici”.

Organizarea monahală anterioară a aşezământului religios – atestată prin tradiţia locală – este confirmată şi de inscripţia de pe crucea de piatră datând de la începutul secolului al XIX-lea, amplasată în vatra iniţială a Bisericii de lemn Drăghiceşti.

Frecvenţa numelor unor monahi care „s-au ostenit” pentru înălţarea acestui monument epigrafic este edificatoare. Se menţionează, astfel, printre comanditari: „Iacov monah, Mihai eromonah, Mihăilă monah, Manafie, Damaschin”.

Ctitorii nominalizaţi în Catagrafie au fost, probabil, principalii osârduitori în edificarea bisericii, Domniţa Bălaşa fiind, incontestabil, comanditara acesteia, întrucât, prin „strădania şi dărnicia sufletului ei”, s-au asigurat materialul lemnos necesar şi terenul afectat amplasării construcţiei.

Numele cătunului Drăghiceşti, atestând, aşadar, o descendenţă, are, la origine, antroponimul Drăghici, căruia i s-a adăugat sufixul „eşti”, indicând organizarea pe bază de obşte a aşezării. La 12 septembrie 1840, se consemnau, de către preotul Andrei, printre enoriaşii de „frunte”: Toma Radu postelnic, Ion postelnic, Ioniţă Căpitanu şi Costea Dumitrache postelnic, precum şi 32 enoriaşi de „mijloc” şi 9 văduve.

În anul 1936, a fost ridicată biserica de zid din apropiere, lăcașul de lemn servind de atunci drept capelă de cimitir, fiind ulterior părăsită. Este strămutată în 1986, pe Dealul Călineştilor, de Înaltpreasfinţitului episcop Calinic Argeşeanul, cu truda „meşterilor cruceri” de la Muzeul Goleşti coordonaţi de prof. Iulian Rizea şi prin osârdia părintelui arhimandrit Filaret Moldovan, stareţ al schitului nou înfiinţat la Călineşti.

Mănăstirea a fost fondată în anul 2008 și este relativ nouă, dar a fost construită cu dorința de a onora memoria și învățăturile Sfântului Calinic de la Cernica. Biserica mănăstirii este o construcție impunătoare, ridicată în stil tradițional bizantin, și este decorată cu icoane și fresce inspirate din tradiția ortodoxă.
În mănăstire se oficiază slujbe zilnice, iar pelerinii sunt bineveniți să participe la acestea. Slujbele de dimineață și seară, precum și Sfintele Liturghii și Vecerniile, sunt momente importante de comuniune pentru călugări și credincioși.

Hram: Sfantul Ierarh Calinic (biserica mare), Sfintii ierarhi Iorest si Sava (paraclisul)

Adresa: sat Gorganu, com. Calinesti, 117199, jud. Arges

Mănăstirea Sfântul Calinic de la Călinești este deschisă pentru pelerini pe tot parcursul anului. Cei care vin aici se pot bucura de liniștea și frumusețea naturii din împrejurimi, precum și de ospitalitatea călugărilor.