Castelul Scotney, Anglia

Castelul Scotney este un exemplu remarcabil al arhitecturii și peisagisticii englezești, situat în apropierea satului Lamberhurst din Kent, Anglia. Proprietatea cuprinde două structuri principale: castelul medieval în ruină, cunoscut sub numele de „Old Castle”, și conacul victorian, denumit „New Castle”. Ambele sunt înconjurate de grădini pitorești și un domeniu vast, administrate în prezent de National Trust.​

Prima mențiune a domeniului datează din 1137, când era deținut de Lambert de Scoteni. În jurul anului 1378, Roger Ashburnham a construit un castel fortificat pe acest teren, cunoscut astăzi drept „Old Castle”. Construcția inițială avea o formă rectangulară, cu turnuri la fiecare colț, însă planul original nu a fost finalizat complet, iar până în 1558, se pare că doar turnul sudic mai rămăsese intact. În 1580, aripa sudică a fost reconstruită în stil elisabetan, iar în jurul anului 1630, aripa estică a fost refăcută într-un stil inspirat de Inigo Jones. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, turnul Ashburnham a fost dotat cu o cupolă conică distinctivă, acoperită cu țiglă.

Familia Darell a deținut proprietatea timp de aproximativ 350 de ani. Un episod notabil din istoria castelului este legat de Thomas Darell, care l-a ascuns pe preotul iezuit Richard Blount între 1591 și 1598, într-o perioadă în care catolicismul era interzis în Anglia. În 1778, Edward Hussey a achiziționat domeniul, iar nepotul său, Edward Hussey III, a decis în anii 1830 să construiască un nou conac pe dealul de deasupra vechiului castel. Pentru aceasta, l-a angajat pe arhitectul Anthony Salvin, care a proiectat „New Castle” în stilul Tudor Revival, utilizând gresie extrasă chiar de pe proprietate.

„New Castle” este un exemplu timpuriu și reținut al stilului Tudor Revival din secolul al XIX-lea. Conacul a fost proiectat nu doar ca reședință, ci și pentru a se integra armonios în peisajul înconjurător, oferind priveliști asupra grădinilor și ruinelor vechiului castel. Interiorul conacului reflectă gusturile și stilul de viață al familiei Hussey, păstrând multe dintre mobilierul și decorațiunile originale.

Grădina din Castelul lui Scotney este ca o pictura peisagistică cu drama și romantism. Cu o viziune uimitoare asupra castelului vechi, strălucit printr-o grămadă de rododendroni și azalee, primăvara este un sezon minunat plin de culoare.

Grădinile de la Scotney Castle sunt un exemplu de peisagistică în stilul „Picturesque”, creat în anii 1830 de Edward Hussey III, în colaborare cu arhitectul Anthony Salvin și peisagistul William Sawrey Gilpin. Acestea includ o varietate de plante care oferă culori și texturi diferite pe tot parcursul anului. Primăvara, grădinile sunt animate de rododendroni, azalee și kalmia, în timp ce vara aduce în prim-plan glicina și trandafirii. Toamna, frunzișul arborilor, în special al arțarilor, oferă un spectacol de culori vibrante. Un element central al grădinii este lacul cu apă limpede, în mijlocul căruia se află ruinele vechiului castel, creând o imagine deosebit de pitorească.

O caracteristică interesantă a grădinii este Quarry Garden, amenajată în zona de unde s-a extras gresia pentru construcția noului conac. În această zonă se găsește o amprentă fosilizată de dinozaur, datând de acum 100 de milioane de ani. De asemenea, grădina include o casă de gheață acoperită cu stuf, o casă de bărci victoriană situată pe marginea lacului și o livadă cu diverse soiuri de pomi fructiferi.

Caracteristica centrală sunt ruinele unui conac medieval, Castelul vechi Scotney, care este pe o insulă pe un mic lac. Lacul este înconjurat de grădini înclinate și împădurite, cu colecții fine de rododendroni, azalee și kalmia care dau culoarea primăverii și culoarea spectaculoasă de toamnă.

După moartea lui Christopher Hussey în 1970, proprietatea a fost lăsată în grija National Trust, o organizație britanică dedicată conservării patrimoniului național. Soția sa, Betty Hussey, a continuat să locuiască în conac până în 2006. În timpul mandatului său de prim-ministru, Margaret Thatcher a închiriat unul dintre apartamentele de pe proprietate, folosindu-l ca refugiu de weekend. Începând cu 2007, atât conacul, cât și grădinile au fost deschise publicului, oferind vizitatorilor ocazia de a explora această bijuterie a patrimoniului englezesc.​