Muzeul Luvru
Muzeul Luvru este cel mai vizitat muzeu de arta din lume, un monument plin de incarcatura istorica si un muzeu national al Frantei. Este un obiectiv turistic central din Paris fiind situat in arondismentul 1 al orasului.
In cadrul muzeului Luvru sunt expuse in jur de 35000 de obiecte de arta din mileniul 6 I.Ch. si pana in secolul al XIX-lea D.Ch.
Luvrul este de asemenea si unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, cu o medie de 15000 de vizitatori pe zi, dintre care 65% sunt straini. In 2008, muzeul a fost vizitat de aproximativ 8,5 milioane de turisti. Muzeul contine aproape 35000 opere de arta ce acopera o perioada cuprinsa intre mileniul sase inaintea erei noastre si secolul 19.
Codul lui Hammurabi, Venus din Milo, Gioconda de Leonardo da Vinci sau Libertatea conducand poporul de Eugene Delacroix sunt printre piesele cele mai celebre de la Luvru.
In anul 1190, pe actualul loc al muzeului Luvrului, se afla o cetate construita de catre Filip al II-lea al Frantei. Regele Carol al V-lea va transforma ulterior fortareata in resedinta regala.
In 1528, Francisc I al Frantei demoleaza turnul din mijlocul cetatii, iar in 1546 incepe transformarea fortaretei in resedinta de lux. Lucrarile de transformare a cetatii sunt continuate ulterior de Henric al II-lea si Carol al IX-lea.
Curtea Patrata este realizata sub domniile lui Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea, avand de patru ori dimensiunea curtii renascentiste din timpul lui Francisc I. Aceasta dezvoltare a Luvrului este insa intrerupta brusc in anul 1678, cand Ludovic al XIV-lea alege Versailles ca resedinta regala.
La 10 august 1793 are loc inaugurarea oficiala a noului muzeu si va incepe cu expozitia celor mai frumoase tablouri ale colectiei regale.
In timpul Primului Imperiu muzeul se va numi Muzeul Napoleon avand ca prim director pe Dominique-Vivant Denon. Muzeul este extins construindu-se aripa din strada Rivoli.
In 1808 se va construi și un mic arc de triumf numit Arcul de Triumf Carrousel, care va fi decorat de catre Dominique-Vivant Denon cu basoreliefuri si cu statuete ce slavesc gloria armatelor victorioase.
Sub domnia lui Napoleon al III-lea Luvrul a suferit mai multe modificari prin adaugarea de cladiri noi pentru a oferi simetrie complexului arhitectural ce devine din ce in ce mai impunator. In 1871, muzeul este incendiat in timpul Comunei din Paris.
Anul 1882 marcheaza inceputul Luvrului modern, acum fiind aproape in totalitate consacrat culturii, cu exceptia aripii Richelieu in care va functiona Ministerul de Finante. Ministerul va fi mutat din aripa Richelieu in 1981, la decizia presedintelui francez François Mitterrand.
Marele Luvru (Le Grand Louvre)
La 26 ianuarie 1981, François Mitterrand, presedintele de atunci al Frantei, ia decizia de a reda Luvrului aripa Richelieu, care la acel moment era ocupata de Ministerul de Finante francez. Este inceputul proiectului numit Marele Luvru (fr. Le Grand Louvre) care va insemna o reorganizare totala a muzeului.
Extinderea si modernizarea Luvrului au fost incredintate arhitectului american de origine chineza, Ieoh Ming Pei celebru pentru proiectele sale, in principal pentru noua aripa a National Gallery of Art din Washington, D.C.
Piramida de sticla construita in mijlocul Curtii Napoleon de catre Ieoh Ming Pei este inaugurata la 30 martie 1989. Aceasta va reprezinta de acum principala axa de circulatie in palatul Luvru, fiind punctul principal de acces in muzeu. Piramida duce la subsolul muzeului unde este amenajat un vast hol de receptie din care vizitatorii au acces la restul complexului.
