Tunul de 100 de tone. Bateria Napier of Magdala, Gibraltar

100-ton Gun, cunoscut și sub numele de „Napier of Magdala Battery”, este o piesă de artilerie istorică situată în Gibraltar. Este una dintre cele mai mari tunuri construite vreodată și a jucat un rol semnificativ în apărarea Gibraltarului în timpul sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea.

Tunul de 100 de tone a fost proiectat și fabricat de inginerul britanic Sir William Armstrong la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Tunul de 100 de tone a fost o capodoperă a ingineriei militare a epocii sale și a fost construit în principal pentru a apăra Gibraltarul, un important punct strategic pentru Imperiul Britanic în Marea Mediterană.

Tunul cântărea în jur de 100 de tone și avea un calibru de aproximativ 17,72 inci (450 mm). Era montat pe un amplasament special construit numit Bateria Napier of Magdala în Gibraltar. Acest amplasament a fost numit astfel în onoarea lui Robert Napier, viconte de Magdala, care a fost un erou militar britanic în timpul expediției în Abyssinia din 1868.

Tunul putea trage proiectile masive la distanțe impresionante. Acesta era proiectat să tragă proiectile de 2.000 de kilograme (aproximativ 4.400 de lire sterline) la o distanță de peste 8 mile (aproximativ 13 kilometri), oferind astfel o acoperire de tragere extinsă.

În timpul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Gibraltarul era considerat un punct cheie în sistemul de apărare britanic, controlând accesul naval în Marea Mediterană și protejând interesele britanice în această regiune. Tunul de 100 de tone a făcut parte din sistemul de apărare al Gibraltarului, contribuind la descurajarea oricăror amenințări potențiale.

Astăzi, tunul este o atracție turistică populară în Gibraltar și este expus publicului în Bateria Napier of Magdala, care a fost restaurată și deschisă ca muzeu.

Vizitatorii pot vedea tunul masiv și pot învăța mai multe despre istoria sa și despre rolul său în apărarea Gibraltarului.