Mănăstirea Sfântul Nicolae Anapafsas, Meteora, Grecia
Pe crestetul ros de intemperii al unei stanci uriase, sta agatata cea mai mica manastire de pe Muntele Meteora, numita Sfantul Nicolae Anapafsas, adica Sfantul Nicolae „Odihnitorul”. Ea se ridica la sud-vest de stancile Meteorei, si intre manastirile parasite Prodromu si Pantocrator.
Manastirea, in forma ei actuala, a fost construita la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, probabil peste ruinele unui lacas mai vechi. Se crede ca numele manastirii vine de la numele persoanei pe cheltuiala careia s-a construit prima ctitorie.
Suprafata redusa si ingustimea stancii pe care este asezata manastirea a constituit cauza principala a realizarii de constructii cu mai multe etaje. Astfel, la primul nivel se afla biserica si trapeza, iar la al doilea, chiliile.
Constructia bisericii a inceput in preajma anului 1510, cu cheltuiala lui Dionisie cel Milostiv, Mitropolit de Larisa, si a lui Nicanor, arhiereu exarh de Stagon – Kalambaka. Din primele decenii ale secolului al XVI-lea cand manastirea a fost complet restaurata si s-a ridicat din temelie Biserica Sfantul Nicolae, viata monahala organizata se desfasoara necontenit pana in prezent.
Biserica centrala a manastirii, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, urmeaza forma neregulata a stancii, fiind spatioasa si bine utilata. Biserica alungita, cu o singura incapere in forma de patrulater, cu o cupola mica in centrul acoperisului, este lipita in partea de sud de peretele de piatra al muntelui.
Decorarea bisericii, dupa cum atesta o inscriptie, s-a terminat in anul 1527. Decoratiile peretilor sunt atribuite calugarului Teofan Strelitzas din Creta care, in ciuda numeroaselor dificultati intampinate din cauza stancii, a realizat picturi de o frumusete impresionanta. Calugarul Teofan Strelitzas din Creta (+1559) este si intemeietor al Scolii Cretane de pictura bizantina.
Pictura naosului Bisericii Sfantului Nicolae este cea mai veche lucrare a lui Teofan in care isi pune amprenta personala cu toate trasaturile specifice ale inconfundabilei sale arte: noblete, vioiciune, prospetime, tonuri blande si luminoase si, in general, o calitate de exceptie si o tehnica desavarsita a proiectarii si repartizarii cromatice a formelor specifice care, in final, s-au cristalizat in marile ansambluri de pictura ale maturitatii sale artistice, in Manastirile Marea Lavra si Stavronikita din Sfantul Munte Athos.
Este prima manastire pe care o intalnesti in drum pe partea stanga. Urci vreo 150 de trepe iar odata ajungi vi se cere o taxa de intrare de 3 euro.