Mănăstirea Condrița, Republica Moldova
Mănăstirea Condrița este o mănăstire ortodoxă din Republica Moldova. Aceasta are hramul Sfântului Ierarh Nicolae și este situată în satul Condrița, aflat pe pârâul Catargul, la 15 kilometri de gara Strășeni și la 26 de kilometri de municipiul Chișinău.
Mănăstirea a fost ctitorită mai întâi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În anul 1918, schitul de călugari Condrița s-a separat de Mănăstirea Căpriana, devenind mănăstire de sine stătătoare. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată între anii 1895-1897.
Nu se ştie în mod sigur când şi de către cine a fost întemeiată această mănăstire. Se crede că în anul 1783 un ieromonah, Iosif, împreună cu câţiva monahi din Căpriana, ar fi cei dintâi întemeietori ai schitului Condriţa.
Prima biserică cu hramul “Sf. Nicolae” probabil că exista deja în anii 20 ai sec. XIX-lea, când s-a construit clopotniţa. Între anii 1895-1897 a mai fost construită o biserică, căreia i s-a dat hramul “Adormirea Maicii Domnului”.
Fresca bisericii a rămas cea veche, pentru că a fost acoperită cu var şi s-a păstrat intactă. Fresca, restaurată în anul 1995, este realizată în stil rusesc. Iconostasul se află pe o solee înaltă, având cinci trepte.
Răstignirea deasupra uşilor împărăteşti, cu cei 12 Apostoli, datează din secolul al XIX-lea şi a fost adusă din Mănăstirea Noul Neamţ după anul 1993, iar cele două icoane de pe catapeteasmă sunt aduse în anul 1995, de la Mănăstirea Capriana. Biserica de vară are următoarele dimensiuni: lungimea de 34 de metri, iar lăţimea de 16 metri.
Răstignirea deasupra uşilor împărăteşti, cu cei 12 Apostoli, datează din secolul XIX şi a fost adusă din Mănăstirea Noul Neamţ după 1993, iar cele două icoane de pe catapeteasmă sunt aduse în anul 1995, de la Mănăstirea Capriana.
