Ciclova Montana – localitate cu o amprenta istorica aparte

Ciclova Montana este o localitate din Banat, situata langa Oravita, si este una dintre localitatile care au fostridicate de catre colonistii germani adusi sa pazeasca fruntariile Imperiului si zona miniera de aici. Ea este mentionata documentar cu mult inaintea Oravitei. Este prezenta in Harta Iosefina a Banatului pe la 1769-1772. Documentul cel mai important care atesta vechimea Ciclovei il reprezinta o scrisoare a Banului de Severin, Frank Thalotzi, din 16 februarie 1437 care este adresata regelui, prin care il informeaza ca la Ciclova exista mine in exploatare inca de la inceputul secolului al XV-lea. Numele de Ciclova se presupune ca vine din antroponimul romanesc de ciclea, sau slavul ciklo.Atunci cand pericolul turcesc se apropia, regele Ludovic al Ungariei a permis nobilimii romanesti sa conduca aceste teritorii din Banat conform legilor romanesti (jus valachicum). Teritoriile cuprindeau cetatile Lugoj, Caransebes, Caras, Iled (Ilidia) si Almas.

Deoarece Ciclova apartinea cetatii Ilidia si era in proprietatea regentei de la Constantinopol, si exploatarile miniere de aici faceau parte din proprietatea regentei Margit din Constantinopol.

Cand primii colonisti germani au fost adusi, ei au fost gazduiti mai intai la Ciclova, nu la Oravita, fapt care a determinat ca in anul 1721 camera imperiala din Viena sa aprobe sumele necesare construirii de case pentru ei.

Activitatea principala in aceasta zona a fost mineritul si prelucrarea minereului de fier, fapt care a facut ca zona sa se dezvolte foarte mult in acest sens. Inca din anul 1718 la Ciclova se incepe construirea unui furnal inalt pentru topirea minereurilor care se extrageau din minele de aici. La 22 iunie 1722 mai soseste un numar mare de colonisti germani care sunt repartizati la Oravita, Sasca, si Ciclova, colonisti care au fost adusi pentru a suplimente forta de munca in metalurgie, deoarece aceasta ramura se dezvoltase tot mai mult iar „Imperiul” avea nevoie de fierul de aici. Acesti colonisti proveneau din Tirol, Styria, Bavaria, Silezia si Boemiaceea ce se observa azi si in arhitectura caselor vechi.
In jurul anului 1729 pe teritoriul Ciclovei pentru a intregi forta de munca necesara, mai ales pentru despaduriri si prepararea mangalului, necesar topitoriilor au fost adusi de catre austrieci un grup semnificativ de olteni (bufeni) din regiunile montane subcarpatice ale judetelorMehedinti, Gorj, Dolj si Valcea. Oltenii s-au refugiat aici si din cauza fiscalitatii crescute a regimului fanariot din Tara Romaneasca.

In anul 1746 inca doua furnale au mai fost construite la Ciclova, iar in 14 iulie 1746 s-a construit si o noua forja ceea ce conduce la constructia in 1776 si a celei de a doua uzine metalurgice care a purtat numele Conte de Mercy. In acest context de dezvoltare uimitoare se dezvolta si fabrica de bere care prima data este mentionata in anul 1728. Cei care au intemeiat fabrica de bere si dinastia Fischer, au fost Johann Fischer si sotia sa Victoria Fitz. Ea a fost cea care a mostenit fabrica de bere in anul 1818 de la familia Iranyosi Knobaluch. Berea de Ciclova isi castigase un bun renume in epoca.

Din punct de vedere turistic este o zona destul de vizitata pentru istoria ei si pentru vestigiile religioase, dar mai ales pentru iubitorii de munte, de aici plecand numeroase trasee.