Mănăstirea Bezdin
Mănăstirea Bezdin, una dintre puținele mănăstiri ortodoxe sârbești rămase în România, este situată la 36 km vest de Arad. Mănăstirea a fost înființată în 1539 și poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorită pe 28 august – stil nou.
Numele mănăstirii provine de la Bezdin Paraulum, care formează o serie de mlaștini cu multe stufărișuri pe partea sa vestică, creând un peisaj deosebit de pitoresc.
Construcția Mănăstirii Bezdin a început în anul 1539, cu evlavia lui Iovan Iaksici din Nadlac, care mai târziu a locuit aici. Acest lucru s-a întâmplat în timpul arhimandritului Ioasaf Milutinovici, iar construcția a fost realizată cu ajutorul fraților și al credincioșilor. Aceste informații sunt consemnate într-o filă de Psaltire (acum în Varset) de către Leontie Bogojevici – călugărul.
Mănăstirea a fost incendiată de turci în timpul ocupației otomane a Banatului, dar nu a fost abandonată de călugări, care au construit o biserică de lemn în care au slujit până la construirea celei actuale. Biserica din cărămidă a fost construită după 1690, în stil bizantin, în formă de trifoi cu trei arcade.
Existența mănăstirii Bezdin a fost un moment important în istoria comunității sârbești din această provincie a Imperiului Austro-Ungar, în jurul sfântului lăcaș păstrându-se vie credința și coeziunea frățească a acestui grup etnic.
După 1740, a urmat o perioadă de dezvoltare a mănăstirii, sub conducerea starețului Theodosius Veselinovic, care a venit aici de la mănăstirea Vinča din Serbia împreună cu soția sa, de unde fugiseră de persecuția turcilor.
In 1753 a fost pictat iconostasul bisericii de carte pictorul aradean Stefan Tenetchi, iar in 1775 s-a executat lemnaria si s-a donat masa de marmura. In anul 1802 s-a pictat un iconostas nou de catre pictorul Jacov Orfelin, iar in 1833 au avut loc importante lucrari de reparatii.
Printre numeroasele obiecte de cult valoroase, ei au adus și icoana miraculoasă a Fecioarei Maria de la Muntele Athos.
În 1802, pictorul academic Jacov Orfelin a pictat un iconostas complet nou, iar în 1833 au fost efectuate reparații majore. Între 1912 și 1922, marele pictor sârb Ștefan Alexic a lucrat aici și a realizat tablouri deosebite, care se află acum la Vicariatul Ortodox Sârb din Timișoara pentru o mai bună conservare. Tot în presbiteriul timișorean se află o parte din picturile iconostasului (părțile demontate), precum și cea mai mare parte din bogata bibliotecă monahală.
Considerată o adevărată comoară a Ortodoxiei, astăzi această mănăstire inconfundabilă se află într-o stare de tristețe șocantă, aproape goală – locuită de o călugăriță la bătrânețe, care se luptă cu toate lipsurile posibile, mai ales financiare, dar și cu teribila ei singurătate.
Bine de stiut:
In anul 1771 conacul manastirii avea deja dimensiuni importante, avand peste 52 de incaperi (parter si etaj), capela, antreu, trapeza. In acea vreme vietuiau aici 16 calugari.
Manastirea Bezdin este o manastire a comunitatii sarbe, situata in apropiere de satul Munar, judetul Arad, pe malul drept al raului Mures.
