Pestera Vantului
Fiind situata la o adancime de peste 170 metri, Pestera Vantului este cunoscuta in tara noastra ca fiind cea mai mare pestera din tara.
Pestera Vantului se afla situata in Muntii Padurea Craiului, chiar in apropierea localitatii Suncuius.
Descoperita de ing. Bagameri Bela in anul 1957, Pestera Vantului si-a dobandit un scurt timp renumele de cel mai lung labirint subteran din Romania. Desi in anul descoperirii Pestera Vantului avea o lungime de doar 500 metrii exprorarile fac ca la sfarsitul anului 1967 lungime totala a galeriilor cunoscute se depaseasca 15.000 m. S-au organizat ture de exprorare, expeditii de anvergura, s-a executa lucrari de decolmatare si amenajarea intrarii. 
In anul 1966, se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj avand ca scop principal continuare cercetarilor de explorare, cartare si protejare a Pesterii Vantului.
1969 este anul in care s-a reazlizat prima harta color a pesteri la scara 1:500, pe fiind reprezenti 15.283 m de galerii. In anul 1972 timp de 8 zile se lucreaza in subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Pestera Vantului. In anul 1978 apare albumul Foto „Pestera Vantului” semnate de dr. Dan Coman si Valentin Craciun. 
Cercatarile si cartarile continua in paralel cu actiunile de documentare a pesterii, iar rezultatele nu intarzie sa apara. Se finalizeaza harta color a pesterii la scara 1:500 iar ce lungimea de 21.470 m Pestera Vantului devine oficial cea mai lunga pestera din Romania.
Exprorarile continua intr-un ritm alert, descopreindu-se noi sectoare de galerii in diferite puncte ale pesterii. In anul 1979 apare in Buletinul Clubului de Speologie “Emil Racovita” din Bucuresti prima descriere geomorfologica a Pesterii Vântului redactata de Szilágyi Árpád, Komíves Emil, Nagy István, Varga Alfonz si Kerekes Károly. Se cauta o legatura cu sistemul Izbandis, insa fara succes. 
Descoperirile din timpul numeroaselor tabere subterane organizate in acest interval de timp fac, ca la sfarsitul anului 1989, lungimea totala a galeriilor Pesterii Vantului sa depaseasca 40.500 de metrii.
In anul 1991 descoperitorul pesterii, ing. Bagameri Bela se retare dupa 50 de ani din activitatea speologica. In anul 1993 se reamenajeaza zona de intrae in pestera, iar in anul 1996 operatorul-speolog Ugron Gabor, a inceput filmarile pentru un documentar despre Pestera Vantului. Segmente din materialul realizat s-au difuzat la emisiunile în limba maghiara ale TVR si pe postul de televiziune Duna TV.
Folosind echipamente moderne, in anul 1996 se incepe recartarea Pesterii Vantului. Exprorarile continua, iar la sfarsitul anului 2000 lungime pesterii depaseste 47.000 m.
Munca de recartare a luat amploare, membrii noi ai clubului ajutând la aceasta activitate minutioasa. In anul 2003, in cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în pestera. Lungimea acestuia masoara 730. In anul 2004 Clubul Speologilor Amatori primeste oficial custodia Pesterii Vantului. In absenta unor descoperiri importante, accentul s-a pus pe cartarea pesterii. Dupa 10 ani de cartare lungimea galeriilor recartate atinge 29 km.
Se aproba cererea de finantare depusa la Agentia Fondului pentru Mediu. In cadrul proiectului se delimiteaza zona exterioara de protectia al Ariei Naturale Protejate Pestera Vantului.
Initial, Pestera Vantului a fost descoperita de Bagameri Bela, fiind pentru prima data explorata in anul 1957.
Frumusetea pesterii este de-a dreptul cutremuratoare. Odata ce ai pasit inlauntrul ei nu ai cum sa nu admiri ceea ce a faurit natura cu atata usurinta, coridoarele, dar si unicatele prezente aici. Dimensiunea ei este una destul de mare, fiind amplasata pe o lungime de 50 kilometri. Intr-un cuvant, aici vei putea remarca tot ceea ce se poate vedea intr-o pestera, fiind cea mai complexa formatiune de acest fel din tara.
Bine de stiut:
Denumirea sa a fost data ca urmare prezentei curentilor de aer destul de puternici ce se gasesc in interiorul sau. Pestera este inchisa vizitatorilor. 
