Mănăstirea Sânmărtinu de Câmpie

Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Protopopiatul Târgu-Mureş fiinţează din secolele XIII – XIV, iar actuala bisericuţă din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este ctitoria pustnicilor retraşi aici în secolul al XVII-lea.

Ea stă la umbra noului edificiu de zid, care se află în proces de împodobire cu pictură şi mozaic. Noul lăcaş de cult este aşezat pe un tăpşan îngust, la liziera pădurii, iar de o parte şi de alta a uşilor de la intrare ne întâmpină frumoasele mozaicuri ce reprezintă pe corifeii Apostolilor, pe Sfinţii Petru şi Pavel.

Prin bolta largă a pridvorului, prin fereastra unui delicat medalion, primim binecuvântarea Maicii Domnului cu Pruncul, care ne duce cu gândul la cuvintele poetului Ioan Alexandru: „Mama şi Pruncul sunt de ajuns / Acest pământ în veci să fie uns”.

Aşezată la confluenţa judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Mureş, Mănăstirea Sânmărtinul de Câmpie este cu adevărat un bastion al credinţei sau, după expresia Sfântului Apostol Pavel, „stâlp şi temelie a adevărului”, tocmai pentru că se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere confesional.

Evlavia pelerinilor pentru Maica Domnului a fost sporită şi datorită faptului că prezenţa ierarhului la hramul acestui aşezământ monahal este neîntreruptă încă din vremea vrednicului de pomenire episcop Emilian Birdaş.

Miile de pelerini care se adună aici anual arată că Stăpâna cerească îi ţine sub sfântul ei omofor şi nu-i lasă să rătăcească pe calea pierzării.