Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești

Muzeul Memorial „Ion Creangă” funcţionează în vechea casă a familiei scriitorului de la Humuleşti, jud. Neamţ.

Încă de la înfiinţarea acestei instituţii, scopul său a fost unul dublu: promovarea vieţii şi operei autorului, în special a capodoperei Amintiri din copilărie, prin expoziţia foto-documentară care îmbracă pereţii din spaţiile de la intrare şi prin ghidajul care este oferit turiştilor; semnalarea valorii etnografice a locuinţei şi anexelor (magazii, grajduri, şoproane), care oferă indicii în privinţa stilului de viaţă, al ocupaţiilor tradiţionale şi meşteşugurilor ţăranilor români în secolul al XIX-lea.

Căsuţa din bârne de lemn şi acoperită cu draniţă cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit şi cămara, toate lipite cu lut pe jos, cu geamuri şi uşi mici.

Camera principală este organizată după specificul interiorului casei ţărăneşti din acea vreme: sobă mare cu cuptor de dormit, culme pe care atârnă hainele de sărbătoare, ladă şi masă de zestre, laviţă pentru şezători, icoane vechi, ştergare la ferestre, iar în mijloc, uneltele de ţesut şi tors pe care orice gospodină trebuia să le aibă în casă.

Peste tot răzbate simplitatea, iar mirosul de sânziene atârnate la grindă sporeşte parcă emoţia întâlnirii cu tradiţia românească, de mult uitată şi acaparată de modernism.

Casa copilăriei lui Ion Creangă a fost ridicată în anul 1830 de bunicul său dinspre tată, Petrea Ciubotariul, care a dat-o apoi zestre fiului său Ştefan în 1835, când a luat-o de soţie pe Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig.

După decesul lui Ştefan şi al Smarandei, în anul 1858, respectiv 1863 (?), gospodăria a rămas în grija surorilor Ecaterina şi Maria, dar a fost moştenită de Ileana, sora cea mai mică.

Ulterior, Ecaterina şi familia ei şi-au schimbat domiciliul, iar Maria s-a căsătorit cu Cozma Petrache din Humuleşti şi au avut mai mulţi copii, care au crescut în casa bunicilor. Ileana a fost şi ea căsătorită cu Andrei Achiţei şi a locuit o perioadă în satul acestuia, Galu, divorţând mai târziu de acesta şi revenind la Humuleşti. Ileana nu a avut copii şi a lăsat casa moştenire primei fiice a Mariei, Sofia, cu condiţia ca aceasta să locuiască împreună cu ea şi să o îngrijească.

Sofia, căsătorită cu Anton Grigoriu, a locuit în căsuţa din Humuleşti împreună cu familia sa până în anul 1944 când, pentru a fi păstrată memoria scriitorului, a donat-o Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ. Totuşi, de administrarea monumentului s-au ocupat în continuare doi dintre copiii Sofiei, profesorul Antonică şi avocatul Zahei, până la deschiderea oficială a Muzeului Memorial „Ion Creangă”, din 1951.