Mănăstirea Brădiceşti
Episcopul Varlaam al Huşilor a avut ideea de a construi o reşedinţă episcopală în care să se refugieze din calea năvălitorilor care prădau Huşiul. În desele lor năvăliri, tătarii distruseseră reşedinţa episcopală şi documentele bisericeşti. PS Varlaam a întemeiat Schitul Brădiceşti pe moşia logofetesei Maria Racoviţă, văduva logofătului Nicolae Racoviţă (d. 1686) .
Aceasta a donat Bisericii „Buna Vestire”, printr-un document din 28 decembrie 1691, o parte din moşia primită ca zestre, pentru a deveni şi ea ctitoră. Biserică de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost construită între anii 1691-1692. Episcopul Varlaam este creditat drept ctitor al bisericii în mai multe documente vechi. Între anii 1852-1853 s-au efectuat lucrări ample de reparaţii, din iniţiativa episcopului Meletie Istratie al Huşilor.
Biserica a fost schit de călugări până în anul 1863, când acesta s-a desfiinţat ca urmare a Legii secularizării averilor mănăstireşti. Lăcaşul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparaţii şi în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparaţie capitală a bisericii prin contribuţia benevolă a credincioşilor parohiei. Redeschisă în anul 1945, după război, este reînchisă din nou în septembrie 1959, odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat nr. 410.
Din întreg ansamblul mănăstiresc de odinioară a fost păstrată doar mica biserică de lemn cu hramul „Buna Vestire”, o biserică de piatră cu hramul „Sf. Ilie” şi chiliile celor câţiva călugări care vieţuiesc acolo.
Cealaltă biserică, care a fost construită din piatră în anul 1940, se află în prezent într-o stare accentuată de degradare. Chiliile unde vieţuiesc călugării au fost ridicate în anul 1991 pe locul unei construcţii care fusese demolate anterior.
În anul 1992, mănăstirea a fost deschisă pentru a treia oară.
Biserica de lemn din Brădiceşti este construită din bârne din lemn de stejar, pe temelie de piatră. Pereţii exteriori sunt îmbrăcaţi cu scânduri de brad dispuse vertical, vopsite cu ulei de culoare galbenă. Edificiul are plan rectangular, cu decroşuri în zona naosului, şi este împodobit cu trei turle din tablă galvanizată dispuse în linie, cu acoperişurile în formă de „bulb de ceapă”, după modelul rusesc. Acoperişul are două streşini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaţilor, model întâlnit îndeosebi la ucrainieni.
Biserica are 4 compartimente: altar, naos, pronaos şi pridvor. În anul 1768 a fost construit un turn clopotniţă din lemn, cu o turlă în formă de bulb de ceapă acoperită cu tablă, fiind lipit de zidul bisericii. La parterul turnului clopotniţă se află un pridvor pe unde se intră în biserică, cu o pardoseală mai jos decât cea a restului bisericii.
Intrarea în pridvor se face prin două uşi amplasate pe latura nordică şi pe cea vestică. Altarul bisericii are plan dreptunghiular, cu două mici ferestre laterale. Naosul şi pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici şi aşezate aproape sub cornişă.
La origine, pereţii de interior nu erau pictaţi. Icoanele din catapeteasmă sunt pictate în ulei, în stil bizantin. Întreaga catapeteasmă este lucrată artistic, fiind făcută în anul 1766 de episcopul Inochentie al Huşilor.
Acoperită cu şindrilă până în anul 1852, biserica are astăzi învelitoare din tablă zincată. Dintre obiectele de valoare menţionăm iconostasul datând din 1766 şi un clopot de bronz din 1779.
I se mai spune si „Manastirea dintre tei”, fiindca se afla intr-o plantatie de tei.
Mica obşte monahală a Mănăstirii Brădiceşti din comuna Dolheşti şi-a sărbătorit, ieri, 25 martie 2013, de Buna Vestire, hramul bisericii de lemn, lăcaş de cult inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi.
Pentru Mănăstirea Brădiceşti, hramul din acest an a reprezentat un moment istoric, slujba Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia fiind oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, după cum informează Ziarul Lumina, Ediţia de Moldova.
Din soborul slujitor a făcut parte şi arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor şi stareţ al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi. Slujba arhierească a debutat cu citirea rugăciunii de dezlegare de către IPS Mitropolit Teofan, iar răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi.
După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Teofan a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat importanţa evenimentului Bunei Vestiri pentru istoria mântuirii umanităţii: „Vestea cea bună a sărbătorii de astăzi constă în adevărul că Dumnezeu a hotărât să coboare pe pământ, să ia chip de om din trupul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Nu există o veste mai bună ca aceasta, ca Dumnezeu să fie din nou, ca la începutul istoriei umanităţii, alături de coroana creaţiei sale, omul.
Ca urmare a faptului că Adam şi Eva au păcătuit şi au fost izgoniţi din rai, iar porţile împărăţiei s-au închis, Dumnezeu, văzând că omul rătăceşte pe căi necunoscute, departe de închinarea cea adevărată, a hotărât să vină El Însuşi pe pământ, prin minunea Întrupării, fiind împreună cu noi părtaş şi la bucurie şi la durere, asemenea cu noi în afară de păcat, arătându-ne calea care duce către Dumnezeu“.
La finalul slujbei arhiereşti, stareţul Mănăstirii Brădiceşti, protos. Simeon Adrian Foca, a mulţumit soborului slujitor şi credincioşilor pentru prezenţa la hramul „mănăstirii ocrotite de Maica Domnului de peste 320 de ani“, după care toţi cei prezenţi au luat parte la o agapă, organizată într-un cort în curtea mănăstirii.
Mănăstirea Brădiceşti este situată la o distanţă de 56 km SE de Iaşi (pe DN Iaşi-Vaslui).
Înfiinţată între anii 1691-1692 de către episcopul Varlaam al Huşilor, aşezarea monahală a fost închisă de mai multe ori de-a lungul timpului şi transformată în parohie. În prezent, în Mănăstirea Brădiceşti vieţuiesc 3 călugări.
