Mănăstirea Muşunoaiele
Manastirea Musunoaiele, este situata pe soseaua Focsani-Panciu, la circa 40 km N de Focsani.
Este o manastire de calugari si poarta harmul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Biserica din lemn a fost ctitorita de calugarul Dimitrie intre anii 1839-1841. Biserica din zid a fost construita in 1940, ctitor fiind staretul Evghenie Hulea, staret al manastirii pana in 1949. Pictura a fost realizata de staretul ieromonah Isac Bors in anul 1951.
Biserica veche, este o constructie din lemn, tencuita, in forma de cruce compartimentata in Altar, naos, pronaos si pridvor. Altarul este luminat de o fereastra mare la rasarit si una mica la nord. Intrarea in pridvor se face printr-o usa din lemn in doua canaturi. In stanga usii este pictat Sf. Apostol Petru, iar in dreapta Sf.Apostol Pavel, deasupra este pictata scena Adormirii Maicii Domnului.
Manastirea Musunoaiele este o manastire ortodoxa din judetul Vrancea. Asezata in localitatea Fitionesti, manastirea inchinata Adormirii Maicii Domnului, a fost infiintata in secolul al XVII-lea. Din localitatea Panciu se porneste spre comuna Fitionesti, cale de unsprezece kilometri, apoi, alti optsprezece kilometri, pe un drum forestier.
In apropiere de manastire se afla mormantul eroinei Ecaterina Teodoroiu si situl arheologic „Cetatuia Manastioara”. Istoria recenta a acestei manastiri este impresionanta, ea fiind un simbol al rezistentei anticomuniste din Muntii Vrancei. Astazi, obstea monahala este alcatuita din cativa calugari.
Manastirea Musunoaiele se afla asezata pe valea Zabrautiului, in comuna Fitionesti, nu departe de Manastirea Brazi. Prima asezare monahala este pusa in legatura cu sihastrii din vechime, nevoitori in aceste paduri, care, din cand in cand, coborau la biserica, spre a primi Sfintele Taine.
Potrivit unor marturii documentare, unii vietuitori ai Manastirii Brazi l-au rugat de mai multe ori pe mitropolitul Teodosie al II-lea, retras in manastirea lor, sa ridice un schit pe valea Zabrautiului, intre anii 1675-1694.
Cel care a pus temelia primului asezamant monahal, numit Musunoaiele, a fost episcopul Lavrentie al Romanului, ucenic de seama al Sfantului Teodosie de la Brazi. Acesta a inzestrat asezamantul cu toate cele necesare vietii manastiresti, obtinand si unele scutiri de taxe pentru noul schit.
Prima biserica a Schitului Musunoaiele a fost construita din lemn, fiind inchinata Adormirii Maicii Domnului. Din pricina conditiilor meteorologice aspre, in numai un secol, bisericuta s-a dezafectat, nemaiputand fi folosita. In anul 1836, staretul Manastirii Brazi, care indruma duhovniceste si obstea acestui schit, a hotarat ridicarea unei noi biserici, tot din lemn. Construita intre anii 1839-1840, noua bisericuta a fost sfintita in anul 1841.
Intr-un documnet intocmit in data de 24 iunie 1839, ieromonahul Dimitrie, staretul de la Brazi, spunea: „Si, fiindca la acest loc de tintirim au fost petrecatori si doi preasfintiti arhierei, anume Teodosie, prim-mitropolit al Moldo-Vlahiei, si Lavrentie, prim-episcop al Romanului si Radautului, precum se gaseste scris prin documentele partilor de mosie de pe Zabraut, care sunt la schit, si mai ales in diata ce face preasfintitul mitropolit Teodosie, ce este din leat 7201 (1692), octombrie,14, in care cuprinde ca da schitului de la Cruce (Brazi) toate partile de mosie cate le avea la tinutul Putnii, cumparaturii si danii. (…) Dupa care temei am osarduit a face si o sfanta biserica pe acele parti de mosie, la Codru, pe hotarul Soldesti, pe apa Zabrautului, la obarsia hotarului, la poiana Marul si Parul, cu hramul Adormirea Preacuratei Maicii lui Dumnezeu si pururea fecioarei Maria.”
Potrivit documentelor vremii, pe la anul 1945, in obstea Schitului Musunoaiele se nevoiau in jur de treizeci de parinti calugari, iar averea schitului cuprindea sase clopote, alaturi de alte odoare sfinte, precum si podgorii si mosii.
In anul 1863, prin secularizarea averilor manastiresti, facuta de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Schitul Musunoaiele a fost saracit de toate avutiile sale, iar calugarii s-au imprastiat, nemaiavand cele necesare traiului. Cei care au ramas insa in obste au inceput sa prelucreze lemn, spre a putea intretine biserica.
In anul 1940, prin purtarea de grija a ieromonahului Evghenie Hulea, staretul Schitului Musunoaiele, locasul monahal a cunoscut o perioada de renastere. Pentru verticalitatea sa, in privinta inselarii comuniste, parintele Evghenie Hulea a fost supranumit „Sfantul de la Musunoaiele”. Renumit duhovnic si ingrijitor al celor aflati in nevoi, parintele a atras asupra sa ura comunistilor.
In anul 1949, pentru ca a oferit hrana unui grup de soldati germani, care fugisera din calea Armatei Rosii, parintele Evghenie a fost aruncat in temnita, vreme de cinci ani. Mai apoi, in anul 1958, el a fost inchis din nou, vreme de alti patru ani. Parintele Evghenie a fost torturat pana la moarte, trecand la cele vesnice in ziua de 23 octombrie 1962. Mai apoi, el a fost inmormantat in cimitirul din comuna Pufesti, judetul Vrancea.
In anul 1959, schitul de la Musunoaiele a fost inchis, de catre comunisti. Incepand cu anul 1980, staretul asezamantului monahal a inceput repararea cladirilor ramase in picioare si refacerea obstii monahale. Imediat dupa anul 1989, el a pus bazele celui mai mare ansamblu monahal recent din Vrancea. Manastirea Musunoaiele a fost redeschisa oficial in anul 1990.
Astazi, manastirea are doua paraclise, unul inchinat Pogorarii Sfantului Duh si Acoperamantului Maicii Domnului, sfintit in ziua de 8 septembrie 1996, si altul inchinat Sfantului Ioan Botezatorul si Sfantului Ierarh Nicolae, sfintit in ziua de 1 octombrie 2000. In anul 2011 a fost sfintita noua biserica, de mari dimensiuni, construita din zid, in cinstea Adormirii Maicii Domnului.
