Biserica din Piatră de la Aluniș
Muntii Buzaului, respectiv zona Alunis-Nucu-Bozioru, ascund aproximativ 30 de asezari rupeste intre care cea mai cunoscuta este biserica din satul Alunis, care functioneaza de peste 700 de ani, fiind una dintre putinele locasuri din Romania sapate in piatra, in care inca se mai slujeste.
Este vorba de un complex de asezaminte crestine rupestre, grupate si denumite generic „agatoane“. „Agatoanele“ sunt biserici, chilii sau monumente de arta crestina sapate sau sculptate direct in piatra.
Complexul rupestru din Muntii Buzaului
Cele mai cunoscute vestigii rupestre din Muntii Buzaului, situate intre satele Nucu (comuna Bozioru) si Alunis (comuna Colti), pe culmile Crucii Spatarului si Martirei, sunt: Alunis (sec. IV – VI), Agatonul Vechi, Agatonul Nou, Bucataria, Pestera lui Dionisie Torcatorul (sec. IV – VI), Fundatura, Fundul Pesterii, Ghereta, Piatra Ingaurita (Pestera lui Iosif, sec. III – IV i.e.n) si Pestera de la Culmea Pietrei (Usa Pietrei).
Aceste vestigii rupestre au fost inventariate in a doua jumatate a sec. XIX de Al. Odobescu. Chiliile din Muntii Buzaului au fost si raman invaluite in taina, avand de-a lungul timpului diversi stapani, fiind ascunzatoare pentru comori, refugiu pentru primii crestini prigoniti si apoi sihastrii ortodoxe.
Cercetatorii afirma ca perioada de sapare si locuire a acestor asezari rupestre se intinde pe parcursul a doua milenii si jumatate si ca nu este exclus ca o mare parte dintre ele sa fi fost realizate in antichitate. Se crede ca multe din aceste locasuri de cult reprezinta urme ale unora ce dateaza din vremea geto-dacilor.
Dintre ele cel mai accesibil complex rupestru este cel de la Alunis, la cele de la Nucu ajungandu-se, pe un drum dificil, numai insotiti de un ghid.
In zona se ajunge din Buzau pe DN 10 inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatile Colti, Alunis, Nucu, de unde se poate continua traseul pe jos pana in zona cu asezarile rupestre.
Biserica rupestra Alunis
Complexul Rupestru din Alunis consta din biserica, doua chilii sapate in stanca si inca 5 nedatabile, din care 3 neterminate, una astupata cu bolovani si alta pe culme pentru strajuire.
Conform scurtului istoric al bisericii, aceasta a avut si are hramul „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” si este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei, datand din anul 1274, fiind una dintre putinele biserici cu aceasta vechime in care se mai savarsesc sfintele slujbe.
Istoricul N. Densusianu dateaza satul in paleolitic, ca vatra a unui trib de pastori si localizeaza acolo celebra Colchida.
La intrarea in biserica, exista un pridvor de lemn din 1825, apoi naosul si altarul care sunt sapate in stanca, cu tavan boltit, despartite de doi pilastri. Pe unul scrie cu chirilice „Ma(teio) leat 7056” (1548). Pe peretele nordic al altarului, alta inscriptie in paleoslava, din care s-au descifrat doar numele ctitorilor legendari Simion si Vlad si al ieromonahului Daniil.
Potrivit legendei, biserica a fost sapata in stanca de doi ciobani, Vlad si Simion, care-si pasteau turmele prin aceste locuri. Zice-se ca unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria. Om credincios, ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana. Acest fapt l-a determinat sa sape incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul nemijlocit al satenilor.
Atestarile documentare, dateaza din Evul Mediu si constau in danii, litigii si acte comerciale. Astfel, un hrisov al domnitorului Mihnea Turcitul din 1586-1587 prin care sotia lui, doamna Neaga, inzestreaza schitul, facandu-l manastire; intre anii 1649 – 1668 are loc o largire a bisericii intiale si are litigii cu mosnenii din Sibiciu. in secolul al XVII-lea are litiigii cu mosnenii din Scaeni, care recunosc incalcarea hotarelor si dau in 1652 „pentru odihna manastirii” un zapis ca „nu avem treaba” in lacul lui Samar, al Alunisuluis in 1699, Tudor cu feciorii vinde 60 stanjeni „ocina buna si dreapta” la Bozior in Scaeni.
De-a dreapta si de-a stanga bisericii se afla trei incaperi, sapate de asemenea in stanca; ele au servit drept chilii pentru calugarii schitului.
Biserica sapata in piatra, are forma de nava, cu tavan boltit. Absida altarului este mica, prevazuta cu Sfanta Masa, Proscomidiar, firide pentru vase cultice, precum si cu fereastra. Si naosul are fereastra, pentru iluminarea stranei cantaretului si pentru aerisire. Dimensiunile bisericii din piatra sunt: 8,80 m lungime, 4 m latime si 2,80 inaltime.
In anul 1870 s-a pus o catapeteasma din lemn de stejar, cu icoane din tabla de zinc, de catre ieromonahul Eftimie Ciolaneanu. Pridvorul-pronaos este impodobit cu picturi, tot pe tabla de zinc.
Dupa anul 1871 locasul de cult a devenit biserica parohiala, dupa cum il regasim si in prezent.