Castrul roman Jidava

Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, a deschis o perioadă distinctă în istoria noastră şi implicit a acestei zone. Fiind o provincie de graniţă a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificaţie punctate de existenţa unor castre de pământ sau piatră.

Prin mijlocul actualului judeţ Argeş trecea una din liniile de fortificaţie menite să apere graniţa provinciei romane Dacia – Limes Transalutanus – de-a lungul căreia se înşiruiau o serie de castre militare. Componentele limesului erau drumul care urma linia hotarului, trupele (legiuni, trupe auxiliare) şi fortificaţiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris.

Limes Transalutanus, care se întinde pe o lungime de 235 km, este construit la o distanţă variabilă de 10-15 km est de Râul Olt. Pornea în nord de la Rucăr şi se oprea în sud la dealul Flămânda. Compoziţia valului era de pământ cu miez ars.

Înalt de 3 m şi lat de 10-12 m, avea un şanţ spre est; în spate, limesul se sprijinea pe linia de castre şi turnuri legate de drumul strategic. Limes Transalutanus a fost construit de Septimius Severus (193-211 d.Hr.) pentru a crea un spaţiu de siguranţă liniei Oltului (Limes Alutanus). După anul 245 d.H, în urma puternicelor atacuri carpice, a fost abandonat şi graniţa a revenit pe Olt (Limes Alutanus).

Dintre cele 13 castre cunoscute ale acestei linii de fortificaţii, Castrul Jidava (sau Jidova), situat în sudul oraşului, în cartierul Pescăreasa, este singurul construit în piatră şi cărămidă şi, în acelaşi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulară, cu laturile de 132 metri, respectiv 98 metri, cu cele patru porţi obişnuite: porta praetoria, orientată spre sud, porta decumana, spre nord, porta principalis sinistra, spre est şi porta principalis dextra, spre vest. Era înconjurat cu un zid de incintă prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi şi semicirculare la colţuri şi avea rolul de a controla drumul prin Pasul Bran, cu asigurarea accesului spre nord pentru armate, schimburi comerciale şi călători.

Dacă pentru începuturile construirii castrului se fac doar presupuneri, neexistând alte elemente de datare decât cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfârşitul existenţei sale se plasează la mijlocul sec.al III-lea, ultimele monede descoperite datând din timpul împăratului Gordian al III-lea.

Cercetările efectuate la castrul de la Câmpulung au adus contribuţii de seamă în elucidarea problemei continuităţii populaţiei autohtone în timpul şi după stăpânirea romană, problemă ce are două aspecte: continuitatea dacilor în timpul stăpânirii romane şi a daco-romanilor după retragerea aureliană. Săpăturile arheologice au pus în evidenţă, pe lângă obiecte de origine romană, şi obiecte de ceramică, arme, podoabe, unelte sau monede dacice, demonstrând existenţa populaţiei autohtone în această zonă în timpul stăpânirii romane.

Castrul roman Jidava se află la patru kilometri de Câmpulung, pe şoseaua DN 73 către Piteşti, este în prezent restaurat şi se poate vizita. Un mare număr de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice de aici se află expuse în muzeul castrului şi la Muzeul Municipal de Istorie Câmpulung.

• situat in localitatea Schitu-Golesti, la 4 km sud de Campulung;
• este considerat cel mai important castru roman de pe „Limes Transalutanus” (fosta granita fortificata dintre teritoriul cucerit de romani si dacii liberi);
• cercetarile arheologice au scos la iveala o parte a constructiilor din interiorul castrului si zidul de incinta;
• dupa descoperire, zidurile au fost consolidate, iar cel de incinta de pe latura de sud a fost suprainaltat, refacandu-se turnul de curtina;
• a fost reconstituit si hypocaustum-ul (sistemul de incalzire) din praetorium (cladirea comandantului);
• in incinta castrului, este organizata o expozitie permanenta cu obiecte descoperite in timpul cercetarilor arheologice.