Mănăstirea Căldărușani
In marele si nesfarsitul codru al Vlasiei, la inceputul sec. al XVII, INTAIUL SAU CTITOR – DOMNITORUL MATEI BASARAB, indragostindu-se de aceste mirifice locuri in anul 1637, ridica langa un vechi schit de lemn, unul dintre cele mai importante si mai ramarcabile monumente, MANASTIREA CALDARUSANI.
Domnitorul ridica trei laturi de chilii plus un zid de aparare in partea de rasarit, cetatea fiind prevazuta cu un inalt turn de staja – CLPOTNITA de astazi, toate acestea fiind inconjurate din trei parti de lacul Caldarusani.
In dreapta intrarii se afla pivnita (care pastreaza boltile originale), deasupra ei aflandu-se vechea sala a tronului domnitorului Matei Basarab care acum adaposteste Sala Tezaurului (aici fiind expuse creuci, potire, vesminte arhieresti, broderii, candele, totul de o inestimabila valoare).
In anul 1638, intr-o suta de zile, biserica din caramida si piatra de rau a fost ridicata, fiind sfintita la 26 decembrie. Pictura originala a fost refacuta in anii 1778, 1817, 1911, ultima oara de pictorul Belizarie.
Sf. Manastire CALDARUSANI s-a remarcat de-a lungul istoriei ca un important centru al renasterii spiritual-duhovnicesti a Tarii Romanesti.
Viata monahal-duhovniceasca este intens traita de la ctitorie pina in prezent de intreaga obste, rugaciunea si munca fiind impletite aici dupa vechile canoane ale Sfintilor Parinti si randuielile Bisericii de Rasarit.
Muzeul Manastirii adaposteste obiecte deosebit de valoaroase: icoane si tablouri pictate de corifei ai picturii (EVGHENIE LAZAR, NICOLAE GRIGORESCU,
GHEORGHE TARARASCU, SAVA HENTIA), argintarie, vase sfinte, vesminte arhieresti, broderii de aur si argint de un ales simt artistic si de o mare finete.
Toate acestea impreuna cu valoroasa biblioteca ce adaposteste mii de manuscrise si carti bisericesti in latina, greaca, franceza, italiana si romana, datand din sec. XVII si pina azi, dau manastirii o valoare istorica si spirituala de necontestat.
