Mănăstirea Negru Vodă
Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung este un important ansamblu istoric și religios al României, având o semnificație deosebită atât spirituală, cât și culturală. Fondată, conform tradiției, în secolul al XIV-lea de Radu Negru Vodă, mănăstirea adăpostește unele dintre cele mai vechi relicve și monumente din Țara Românească și a servit ca un reper central al ortodoxiei și culturii medievale.
Complexul mănăstiresc include Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost construită inițial în stil bizantin, adăugându-i-se mai târziu influențe românești și elemente arhitecturale caracteristice. Aici se află moaștele Sfântului Ioanichie cel Nou de la Muscel, iar icoanele Maicii Domnului sunt cunoscute pentru puterea lor spirituală, atrăgând anual numeroși pelerini.
Istoria mănăstirii a fost marcată de numeroase evenimente tragice și de reconstrucții repetate. În perioada 1716-1737, a fost devastată de austrieci și turci, care au dărâmat o parte din ziduri. Un cutremur din 1802 a afectat structura bisericii, iar în 1813, arhiereul Filaret Beldiman a început restaurarea și a adus manuscrise și obiecte de cult valoroase, cum ar fi Biblia din 1688.
Biserica a fost ctitorită în anul 1215, prin tradiție de către Radu Negru Voievod. Mai apoi, a fost rezidită de Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru. Aceasta va fi reclădită de Matei Basarab, când devine și mânăstire.
Mânăstirea Negru Vodă reprezintă cel mai important ansamblu monastic din Muscel. În componența ei intră Paraclisul Domnesc al curții voievodale, ulterior Biserica mare a mânăstirii, Biserica mică – bolnița – din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotniță de la intrarea în incintă – secolul al XVII-lea, Casa Domnească – secolul al XVII-lea construită pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenești – secolul al XVIII-lea, anexa casei domnești și chiliile de la începutul secolului al XIX-lea. Aici se mai află și Hanul-Bazar al mânăstirii, dispărut încă din 1746.
Al doilea ctitor al mânăstirii, Matei Basarab (1635-1638) reface din temelii lăcașul transformând vechea biserică într-o mânăstire de călugări, prin hrisovul din 10 august 1647, în același an fiind construit și Turnul clopotniței, înalt de 35 metri, având funcția de poartă de incintă dar și de fortificație cu caracter militar, fiind prevăzut cu metereze.
La Mânăstirea Negru Vodă a existat și o școală de copiști cu puternice tradiții, manuscrisele remarcându-se printr-o scriere caligrafică, fiind împodobite cu frontispicii și miniaturi colorate.
Primii voievozi ai statului feudal unitar ai țării Românești, Basarab I și Nicolae Alexandru, au fost înmormântați aici, în Paraclisul Curții Domnești din secolul al XIV-lea, după cum atestă, pentru primul, inscripția grafit de la Curtea de Argeș, care menționează moartea lui Basarab, în 1352, la Câmpulung.
Astăzi, Mănăstirea Negru Vodă este un loc de liniște și meditație, oferind vizitatorilor o fereastră către istoria și tradițiile spirituale ale României medievale. În cadrul mănăstirii, se regăsesc colecții de artă religioasă, tipărituri vechi și obiecte liturgice, inclusiv o cruce din lemn despre care se spune că face parte din Crucea Sfântă. Aceasta continuă să fie un simbol al istoriei românești și un punct de atracție pentru cei interesați de tradițiile spirituale și arhitecturale ale țării.
