Mănăstirea Plăviceni
Manastirea Plaviceni (Alunisul) este situata in sudul tarii, in arealul comunei Plopii Slavitesti din judetul Teleorman, la 33 km nord vest de Turnu Magurele si la 30km sud de Draganesti-Olt. Schitul este ctitorit de marele vornic Dragomir de Plaviceni, in timpul domniei lui Matei Basarab, intre anii 1646-1649.
În curtea Mănăstirii Plăviceni în anul 2010 au fost descoperite osemintele voievodului, într-o groapă zidită. Descoperirea acestora, considerate frumos mirositoare, a generat un puternic val de emoție și reverență, devenind un punct central al comemorărilor anuale.
„După anul 2011, când acest fapt a devenit certitudine, noi îl pomenim în fiecare an, așa cum se cuvine, prin Sfânta Liturghie, citirea Acatistului lui Mihai Viteazu, parastasul Voievodului și agapa frățească”, a declarat Protosinghelul Teoctist Moldovanu, starețul mănăstirii.
Numele Mănăstirii Plăviceni, situată în comuna Plopii Slăviteşti, se leagă de numele Doamnei Stanca, soţia voievodului Mihai Viteazul. Legenda spune că pe locul în care Doamna Stanca s-a ascuns, într-un alun, din calea turcilor, a fost ridicată o mănăstire de lemn botează ” Aluniş”.
Legenda spune că la sfârşitul secolului al XVI-lea turcii au năvălit de-alungul râului Olt ajungând la Plăviceni. Doamna Stanca, care se afla în calea năvălitorilor s-a ascuns de turci, într-un alun gros din pădurea de la Plăviceni. Doamna a promis că dacă va scăpa cu viaţă de furia turcilor va ridica în locul alunului o mănăstire. 
S-a ţinut de cuvânt şi a ridicat în mijlocul pădurii o mănăstire căreia i-a pus numele Arhanghelui Mihail şi care a fost cunoscută sub numele de Mănăstirea Alunişul. Legenda mai spune că a fost tăiat şi din lemnul lui s-a făcut sfânta masa a Altarului. Mănăstirea este singura din ţară care poartă hramul Arhanghelui Mihail.
Supusă furiei intemperiilor şi neglijenţei oamenilor, o parte din buserică s-a prăbuşit, tot lăcaşul ajungând treptat ruină. Lăcaşul a fost abandonat în regimul comunist. După 1990 s-au făcut primele tentative de refacere a sfântului lăcaş. 
Între anii 1990-2000 arheologii de la Muzeul Judeţean Teleorman au făcut aici săpături arheologice descoperind urme ale vieţii bisericeşti, dinaintea lăcaşului ridicat de marele vornic Dobromirescul, vărul Doamnei Stanca.
Viaţa monahală s-a reluat în 2002 şi tot atunci au început demersurile pentru refacerea mănăstirii.
În curtea bisericii a fost descoperit în 2010 un mormânt misterios. Câţiva muncitori care lucrau la lăcaş au dat foc unor surcele în curte. Când au încercat să stingă flăcările bătând cu lopeţile peste foc, pământul s-a surpat. În acel loc a fost găsit un schelet uman fără cap.Călugării şi stareţul mănăstirii cred că trupul apaţine voievodului Mihai Viteazul, îngropat aici de doamna Stanca, aşa cum spune legenda. 
În 2013 la Mănăstirea Plăviceni, aflată în proces de refacere s-a făcut o slujbă de pomenire a Voievodului Mihai Viteazul. Tot atunci, aici, a fost ridicată o statuie reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi s-a lansat cartea ”Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii.
Biserica este pictata in 1815 si se afla intr-o avansata stare de ruina ca si intreg ansamblul ce se compunea din biserica, impunatorul turn clopotnita, casa staretiei, 2 randuri de chilii, zidurile de aparare.
Datorita izolarii amplasamentului si parasirii ei dupa anii ’50, manastirea a intrat intr-un lent dar necrutator proces de degradare, la care a contribuit din pacate si lipsa de interes a localnicilor.
Manastirea se afla intr-un amplu proces de organizare, cu noua obste de calugari, si are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Pentru a ajunge la Manastirea Plaviceni trebuie sa mergi prin pădure, pe un drum cu pietriș aproximativ 6 km, apoi vreo 2 km pe un drum forestier. Accesul la Manastirea Plaviceni este destul de greu dar odată ce ajungi merită tot efortul.
