Mănăstirea Vieroși
Mănăstirea Vieroși este un lăcaș de cult ortodox cu o istorie bogată, situat în comuna Mioveni, județul Argeș. Aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri din regiunea Argeșului, cu o istorie ce datează din secolul al XVI-lea, fiind legată de domnia voievodului Neagoe Basarab, unul dintre marii ctitori ai epocii medievale din Țara Românească.
Se spune că Mănăstirea Vieroși ar fi fost ctitorită de Neagoe Basarab, deși unii istorici consideră că a fost construită de unul dintre urmașii săi, posibil de Mircea Ciobanul sau de Radu de la Afumați. Prima atestare documentară a mănăstirii apare în secolul al XVI-lea, iar lăcașul a jucat un rol important atât din punct de vedere religios, cât și cultural, fiind un centru de educație și cultură.
În timpul invaziilor otomane și în perioadele de instabilitate politică, mănăstirea a suferit numeroase distrugeri, dar a fost refăcută de mai multe ori, păstrând astfel vie moștenirea sa spirituală. Un element important în istoria mănăstirii este faptul că a fost un refugiu pentru călugării și cărturarii din zonă.
Mănăstirea Vieroși din Mioveni datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria vornicului Ivaşcu Golescu şi a clucerului Albu Golescu, pe temelia unei biserici mai vechi. La zidirea ei au lucrat meșteri locali și credincioșii satului.
Mănăstirea este închinată Intrării în Biserică a Maicii Domnului.
Urmașii vornicului ctitor, Stroe Leurdeanu și soția sa Vișa, au zugrăvit și refăcut parțial biserica mănăstirii în 1645, pentru ca, în 1825, Samuil Tărtășescu, viitorul locțiitor al episcopului de Argeș, să reconstruiască și să picteze pe cheltuiala sa Sfântul locaș. Monumentul a mai fost restaurat ulterior, între anii 1924-1927 și 1978-1984.
Ansamblul mănăstiresc cuprinde mai multe elemente: biserica mare – „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, biserica din cimitir (mică) – „Adormirea Maicii Domnului”, clopotniţa (turnul porţii), stăreție, chilii, zidul de incintă.
O echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean a descoperit vestigii vechi de câteva sute de ani la Mănăstirea Vieroşi din Mioveni, care relevă dimensiunile apreciabile ale ansamblului monahal.
De asemenea, săpăturile au pus în evidenţă urme ale unor construcţii din secolele XVI, XVIII și XIX (anexe ale mănăstirii). A fost identificat, de asemenea, şi traseul unui canal de aducţiune a apei, construit la începutul secolului al XVIII-lea.
În incinta ansamblului este amplasată capela de cimitir, construită de egumenul Samuil Tărtășescu, în structura sa fiind utilizate materiale preluate din vechea biserica a Goleștilor. Ruinându-se cu vremea, capela a fost reparată radical în 1937.
La limita accesului în ansamblul mănăstiresc este amplasată o cruce de piatră. Monumentul este edificat de Samuil Tărtășescu în 1836 și constituie un argument prezumtiv al existenței, în incinta Mănăstirii Vieroși, a unui atelier de pietrari.
În timp, părţile componente ale ansamblului monumental s-au degradat accentuat. Astfel, în afara bisericilor, celelalte elemente sunt la stadiul de ruine.
Importanţa istorică a mănăstirii este dată de statutul aparte pe care, probabil, construcţia a avut-o, aceea de mănăstire fortificată care servea la adăpostirea podoabelor şi obiectelor de valoare, în timpul invaziilor sau a vremurilor de restrişte.
Se crede că în această mănăstire s-a adăpostit, pentru un timp, Sfântul Sofronie de la Cioara, cel care a condus Răscoala populară împotriva habsburgilor în anul 1760, unde ar fi trecut și la cele veșnice.
Astăzi, Mănăstirea Vieroși se află într-o stare de aparentă abandonare, lipsită de viața monahală activă care o caracteriza altădată. Lipsa unei obști de călugări face ca lăcașul să pară tăcut și pustiu, iar această situație a accentuat sentimentul de izolare și de nostalgie pentru perioada înfloritoare a mănăstirii.
Pentru a-i reda viața, ar putea fi inițiate proiecte de restaurare, eventual cu sprijinul autorităților locale sau al comunității de credincioși. Un astfel de proiect ar putea aduce atât resursele necesare întreținerii monumentului, cât și posibilitatea de a atrage o nouă obște de călugări, care să contribuie la renașterea spirituală a acestui loc.
