Muzeul National al Aviatiei Romane

La 2 martie 1990 printr-o Hotărâre a Guvernului României, a fost înfiinţat Muzeul Aviaţiei – prestigioasă instituţie de cultură, educaţie patriotică şi propagandă tehnico-ştiinţifică, structură de referinţă a Forţelor Aeriene, punct de atracţie pentru un numeros şi larg public iubitor de cunoaşterea glorioaselor tradiţii ale aripilor româneşti deja centenare.
• ISTORIC
Primul care a lansat ideea unui muzeu al aviaţiei române a fost însuşi marele istoric şi om politic Nicolae Iorga. Apoi, după primul război mondial, Liga Naţională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reuşind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităţilor militare. După 1970, graţie eforturilor generalilor Aurel Niculescu şi Gheorghe Zărnescu, aflaţi, în acea vreme, la comanda Aviaţiei Militare, la Boboc şi Mediaş s-au pus bazele viitorului muzeu. Însă, în urma încheierii unui protocol, patrimoniul acestora a trecut în zestrea secţiei de aviaţie a actualului Muzeu Militar Naţional.
După 1989, procesul realizării Muzeului Aviaţiei s-a accelerat. Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înfiinţarea instituţiei, însă lucrurile au trenat iar muzeul a funcţionat, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Abia după aceea Muzeul Aviaţiei a primit un spaţiu relativ corespunzător, pe Aeroportul Băneasa, pentru ca la începutul lui 1990, să se mute în locaţia prezentă. Suprafaţa actuală a spaţiului muzeistic este de circa 60.000 mp, din care 6.800 mp o reprezintă suprafaţa construită (inclusiv Secţia Hermann Oberth, de la Mediaş).

• ORGANIZARE
Muzeul Aviaţiei a fost înfiinţat pentru cinstirea iluştrilor înaintaşi ai aripilor româneşti şi pentru reîntregirea patrimoniului naţional al realizărilor de prestigiu din domeniul aeronautic. În acest scop, instituţia a fost organizată potrivit legislaţiei în vigoare şi funcţionează pe trei secţii:
– Istoria aeronauticii naţionale şi universale
– Tehnica de forţe aeriene
– Istoria rachetelor şi a cercetării spaţiale (la Mediaş)
Personalul Muzeului Aviaţiei este unul de cea mai bună calitate, devotat instituţiei, profesionist, deschis spre nou, disciplinat, plin de solicitudine faţă de oaspeţi şi vizitatori.

• PATRIMONIU
La nivelul anului 2004, zestrea muzeistică a instituţiei include 24 de colecţii şi 5 arhive documentare, cuprinzând în total peste 15.000 de titluri care au aparţinut pionierilor aeronauticii româneşti şi mondiale, peste 20.000 de volume de specialitate, precum şi un parc cu 62 de piese muzeistice – aeronave, piese de artilerie, rachete antiaeriene, radare.
Printre cele mai valoroase colecţii ale muzeului se numără următoarele:
-Aurel Vlaicu – obiecte personale, documente, brevete, scrisori, fotografii originale,mască mortuară.
– Henri Coandă – colecţie unică în lume, cuprinzând 80 de colete doar în parte cercetate, diplome, pliante, fotografii, stenograme, insigne, manuscrise originale, scrisori, obiecte personale

– Smaranda Brăescu – 200 de fotografii originale
– Elie Carafoli
– Henri August – creator de aparate de zbor (fotografii originale din 1909 – 1910)
– Petre Ivanovici – pilot în vestita escadrilă “Dracii Roşii” (fotografii originale şi carnete de zbor 1926 – 1931)
– Radu Manicatide – documente personale şi caiete de însemnări.
– Francisc Galeno – comandantul Grupului 5 Bombardament în timpul celui de al doilea război mondial, decorat cu cea mai înaltă distincţie de aviaţie – Ordinul “Virtutea Aeronautică” în grad de comandor.
– Alexandru Marcu – unul dintre primii piloţi români care au zburat avionul supersonic MiG-21.
De asemenea, în principalele clădiri ale muzeului sunt amenajate, pe spaţii largi următoarele săli principale:
– Sala Traian Vuia, ce cuprinde momentele de vârf ale aeronauticii româneşti,
– Sala Henri Coandă – motoare, machete, etc.
– Sala Radu Manicatide – mai multe tipuri de aparate de zbor construite de acest celebru inginer român
– Sala uniformelor şi însemnelor oficiale ale Forţelor Aeriene Române din perioada 1947–2005
– Sala istoriei radiolocaţiei
– Secţia de istorie rachetelor şi cercetării spaţiale funcţionează la Mediaş, în casa ce a aparţinut savantului sibian Hermann Oberth şi care cuprinde şi aspecte din activitatea astronauţilor români Dorin Prunariu şi Dumitru Dediu. Această secţie reprezintă un muzeu în sine, având 26 de săli.

• ACTIVITĂŢI MUZEALE
Principala preocupare a personalului Muzeului Aviaţiei o constituie căutarea, adunarea, clasificarea, expunerea şi conservarea de noi şi reprezentative piese de interes muzeistic. Muzeul Aviaţiei colaboreză cu instituţii similare din alte ţări (SUA, Franţa, Polonia, Germania), şi cu instituţii de profil autohtone (Muzeul Olteniei, Muzeul Naţional din Iaşi – Secţia Tehnică, Muzeul de Istorie Judeţean Vaslui, Muzeul de Istorie Judeţean Galaţi, etc.). Muzeul colaborează, de asemenea, cu Academia Română, cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (peste 20 de activităţi cu tematică aviatică, în ultimii ani), cu Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă”, cu Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii – ARPIA, cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, cu ROMATSA, etc.
O altă direcţie importantă de acţiune o reprezintă popularizarea, prin diverse căi şi mijloace specifice, a glorioaselor tradiţii ale aeronauticii româneşti, a impresionantului patrimoniu din zestrea muzeului. Acest obiectiv se atinge, în primul rând, printr-o densă şi elaborată “ieşire în lume”. Acest lucru înseamnă:
• expoziţii permanente şi ocazionale atât în ţară cât şi în străinătate (Franţa, SUA)
• elaborarea unor lucrări şi cărţi de specialitate
• acordarea de asistenţă de specialitate unor instituţii (Aeroportul Internaţional Henri Coandă, ROMATSA, Autoritatea Aeronautică Civilă Română)
• sprijină elaborarea unor lucrări de licenţă şi doctorat a unor studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă
• lucru nemijlocit şi calificat cu publicul vizitator
• colaborare strânsă cu mass media militară şi civilă („Observatorul Militar”, „Cer Senin”, posturile de televiziune Antena 1, B1TV, PROTV, Realitatea TV, TVR Cultural, TVR 1, etc).
Muzeul Aviaţiei este vizitat anual de aproximativ 3000 de vizitatori plătitori, la care se adaugă vizitatorii neplătitori – elevi, studenţi, militari în termen, ziarişti, delegaţii militare străine, etc.);

• CENTENARUL ARIPILOR ROMÂNEŞTI
În perioada ce urmează, personalul Muzeului Aviaţiei pregăteşte asiduu momentul 18 martie 2006, când se vor împlini o sută de ani de la zborul istoric al lui Traian Vuia pe câmpul de la Montesson, de lângă Paris, la 18 martie 1906 când, pentru prima dată în lume, un aparat mai greu decât aerul a decolat cu ajutorul mijloacelor proprii de bord. În mod concret, Muzeul Aviaţiei se va implica prin: organizarea expoziţiei “Traian Vuia şi epoca sa”; realizarea, în mărime naturală, după planurile originale, a avionului “Vuia 1”; reeditarea cărţii “Traian Vuia şi avioanele sale profetice”; realizarea “Memorialului Traian Vuia” (soclu cu bustul genialului constructor şi aviator; frescă reprezentând cele mai importante momente şi personalităţi ale aeronauticii româneşti).

• LUCRĂRI DE SPECIALITATE ELABORATE DE SPECIALIŞTII MUZEULUI AVIAŢIEI
Activitatea de cercetare a personalului Muzeului Aviaţie s-a concretizat şi prin elaborarea unor lucrări ştiinţifice şi cărţi de specialitate referitoare la trecutul aripilor româneşti. Printre acestea se pot menţiona câteva dintre titluri:
– „Istoria aeronauticii militare române 1910–1916”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram
– „Contribuţii româneşti în aeronautică la începutul secolului XX”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram şi comandor George Paul Sandachi
– „Istoria aviaţiei reactive”, de comandor George Paul Sandachi
– „Generalul aviator ing. Gheorghe Negrescu”. Viaţa şi opera, de prof. univ. dr. Valeriu Avram
– „Misiunea aeronautică franceză în România 1916 – 1918”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram
– „Crucile negre. Aviaţia Puterilor Centrale deasupra României 1916 – 1917”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram
– „Germanii în aeronautica română”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram.

• ADRESA MUZEULUI

Bucureşti, str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2.
Program: marţi – vineri, între orele 09.00 – 16.00, sâmbăta şi duminica între orele 10.00 – 17.00
Telefon/Fax: 021 – 232.04.04