Muzeul National al Literaturii Romane

Muzeul Naţional al Literaturii Române adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine metaforică  profunzimea şi complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română.
Înfiinţarea Muzeului Literaturii Române i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-şi sigiliul pe „destinul” viitoarei instituţii chiar în anul centenarului naşterii sale. Conducerea de atunci a Uniunii Scriitorilor a hotărât să folosească sumele neconsumate (din fondurile alocate centenarului) pentru achiziţionarea unor documente, altele decât cele eminesciene, aparţinând marilor scriitori. Mihai Beniuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a luat decizia de a pregăti impresionantul fond documentar astfel achiziţionat, pentru a deveni patrimoniul unei instituţii culturale de rang naţional, consacrată literaturii române.

În prezent, Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de piese, organizate în aproximativ 300 de colecții, cuprinzând manuscrise ale celor mai mulți scriitori importanți, precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Ion Vinea și mulți alții.

Spaţiul în care funcţiona de aproape 60 de ani Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost revendicat şi retrocedat în instanţă în anul 2007. Astfel, pentru a evita degradarea şi punerea în pericol a patrimoniului, temporar, a fost închiriat un spaţiu optim de depozitare în clădirea Casei Presei Libere, aflată sub administrarea Imprimeriilor Coresi.

După aproape 3 ani, prin expoziția de bază, pe care o vernisăm acum, redăm bucureștenilor patrimoniul literar românesc și ne îndeplinim misiunea de a-l valorifica pentru public.Deși am fost nevoiți să părăsim Casa Kretzulescu, gazda noastră timp de aproape 50 de ani, păstram memoria acestui loc într-un tur virtual care vă va purta pașii prin fostele săli ale muzeului…

În luna decembrie 2016, muzeul s-a relocat în Calea Griviței 64-66, în condiții de normalitate instituțională și cu protejarea și securizarea patrimoniului, fiind pregătit ca în anul 2017, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de existență, să-și afirme importanța deosebită în peisajul cultural bucureștean.

Expoziția de bază a Muzeului Național al Literaturii Române reprezintă un demers prin care ne propunem repoziționarea unei instituții de importanță națională, pe harta culturală, educațională, turistică a Bucureștiului, dar și a țării. Deși cei trei ani în care Muzeul nu și-a putut îndeplini una dintre funcțiile sale de bază, de a promova patrimoniul deținut și de a oferi publicului bucureștean (și nu numai) acces liber la acesta, perioada din urmă a reprezentat un moment prielnic pentru restaurarea celor mai multe obiecte care necesitau intervenții de acest tip, precum și un răgaz pentru regândirea conceptului și discursului expozițional lansate acum.

Conceptul avut în vedere de curatorii expoziției, de muzeografii instituției și de colaboratorii de specialitate, personalități culturale și literare de marcă, de arhitecții și designerii pe care i-am invitat să facă parte din echipa noastră, s-a bazat în primul rând pe principiul interactivității și al surprinderii vizitatorului nostru, indiferent de vârstă sau de categoria de public în care acesta se încadrează, cu scopul transmiterii unui conținut cultural și literar adecvat fiecărui caz în parte. Acest conținut este clar structurat și coerent, criteriul de organizare al expoziției fiind acela al genurilor literare (parter – poezie; etaj – proză, eseistică, istorie și critică literară; mansardă – dramaturgie). Cronologia este urmărită în cadrul fiecărui gen literar prin intermediul temelor propuse.

Fiecare sală a muzeului reprezintă în prezent un concept în sine, iar prin parcurgerea tuturor sălilor vizitatorul are acces și poate recupera interactiv un discurs expozițional unitar și complex. Expunerea patrimoniului este realizată tradițional, cu ajutorul vitrinelor și suporturilor lucrate însă cu mijloace moderne, având un design inedit, dar în egală măsură realizată cu mijloace tehnologice de ultimă generație, îmbinând acest discurs muzeal clasicizat astăzi cu un discurs virtual alternativ și cu ajutorul unui limbaj computerizat extrem de accesibil generațiilor actuale.

Vizitatorul muzeului va descoperi manuscrise și cărți facsimilate, expuse sub această formă pentru păstrarea și conservarea manuscriselor originale în condițiile cele mai potrivite în arhivele muzeului – pe care le poate cerceta și direct cu ajutorul muzeografilor noștri și a personalului de specialitate -, artă plastică autentică, obiecte prețioase și obiecte de mobilier valoroase aparținând scriitorilor români.

Pe de altă parte, acesta va avea acces și la numeroase conținuturi virtuale explicative, conținuturi documentare literare digitizate, iar prin intermediul MuseON, un program inedit al Muzeului Național al Literaturii Române de promovare a operelor și biografiilor literare și culturale prin intermediul arhivelor și documentelor multimedia, prin care se asigură accesul democratic și nediscriminatoriu, non-profit, la resurse culturale de calitate, și un conținut video și audio amplu (piese de teatru puse în scenă de cei mai mari regizori români, importante ecranizări ale celor mai cunoscute proze din literatura română, texte literare recitate de scriitori sau actori ș.a.).

Expoziția de bază este completată prin două spații de evenimente și expoziții temporare, unul la parter, iar cel de-al doilea în mansarda clădirii, amenajate diferit pentru a avea astfel posibilitatea organizării unor evenimente diverse, unele mai tradiționale, altele mai alternative, cu scopul atragerii unui public cât mai variat. În perioada următoare avem în vedere stabilirea și implementarea unui program complex și coerent de organizare a unor serii de activități, manifestări și programe culturale specifice, deja cunoscute atât la nivel local și național, cât și la nivel internațional, dar și  serii noi de proiecte cu scopul extinderii și completării programului cultural și educațional pe care ni-l propunem.

Astfel, prin amenajarea noilor sale sedii, prin organizarea unei noi expoziții de bază și a expozițiilor temporare periodice, prin susținerea lecturilor publice și a creativității, prin dinamizarea activității de cercetare interdisciplinară, printr-o comunicare adecvată a obiectivelor și produselor obținute, ne propunem să contribuim la ridicarea nivelului de vizibilitate și la consolidarea prestigiului Muzeului Național al Literaturii Românii la nivel local, național și internațional.

Adresă: București, Strada Nicolae Crețulescu nr. 8, sector 1

Program de vizitare:
MARȚI – DUMINICĂ:
10.00 – 18.00 (01 martie – 31 octombrie) /
09:00 – 17.00 (01 noiembrie – 28/29 februarie)
LUNI: închis
Casa de bilete se închide la 17.15 / 16.15 (program de iarnă), iar ultimul tur ghidat începe la ora 17.00 / 16.00 (program de iarnă).

Bilete:
a) Biletele de intrare în muzeu (sediul central):
5 lei/zi/vizitator – adulţi
2 lei/zi/vizitator – pensionari, militari, elevi, studenţi
0 lei – copii <7/persoane cu dizabilități

b) Biletele de intrare în casele memoriale:
4 lei/zi/vizitator – adulţi
2 lei/zi/vizitator – pensionari, militari, elevi, studenţi, grupuri organizate
0 lei – copii/persoane cu handicap

c) Taxă filmare/fotografiere profesionistă în interiorul muzeului/casei memoriale (taxă de filmare pentru TV, filme documentare realizate de specialişti): 40 lei/mp/ora
d) Taxă filmare/fotografiere de către turişti în interiorul muzeului/casei memoriale: 15 lei/vizitator/zi
e) Taxă ghidaj: 6 lei/zi/vizitator