Muzeul Badea Cârțan
Gheorghe Cârțan, cunoscut sub numele de Badea Cârțan a rămas până în prezent mândria comunei Cârțișoara. Țăranul român a făcut istorie prin dorințele sale, pentru care și-a dedicat viața. În cinstea lui, localitatea în care a trăit i-a păstrat locuința pentru a-i ține vie amintirea.
Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan este până în prezent reprezentarea idealului pentru care a luptat ciobanul român, murind însă fără să-și îndeplinească visul.
Muzeul Badea Cârțan este situat în comuna Cârțișoara, un sat mic și ascuns la poalele Făgărașului. Inaugurat în 1968, acesta cuprinde diferite obiecte care i-au aparținut ciobanului.
Colecția cuprinde icoane pe sticlă, cărțile lui Badea Cârțan, fotografii vechi, ceramică și lăzi de zestre. Gospodăria este cuprinsă din tindă, pivniță și casa propriu zisă compusă din 3 încăperi, tipică secolului al XIX-lea, înzestrată cu mobilierul țăranului atins de vremea ce a trecut.
Din anul 2016, muzeul este deschis pentru a fi vizitat de către turiștii români și străini.
Curtea Muzeului este un deliciu pentru fiecare ochi. Decorată cu crini de grădină, aceasta evocă timpurile apuse prin aleile de piatră și un mic monument sculptat în lemn. Intrarea este străjuită de două statui care îi reprezintă pe Gheorghe Cârțan și Andrei Budac.
Acest muzeu are rolul de a învăța urmașii despre modul de viață și despre tradițiile țăranilor adevărați și simpli ai secolului al XIX-lea.
Țăranul Badea Cârțan este faimos datorită poveștii sale de viață. Acesta s-a născut în Cârțișoara în anul 1849 și a rămas celebru în memoria satului natal datorită dorinței sale de unire a românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, dedicându-și toată viața în împlinirea acestui scop.
Pentru faptul că la acea vreme românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro – Ungar, nu aveau drepturi depline, însă Badea Cârțan apela la singura lui armă, cea mai eficientă, cartea. Acesta trecând vreme de peste 30 de ani, prin munți, aducând românilor din Vechiul Regat diferite cărți de limbă română sau de istorie.
Badea Cârțan, ajuns de foarte multe ori în București a cunoscut foarte multe persoane cum ar fi Ioan Slavici, Spiru Haret și Nicolae Iorga, aceștia îl învățau despre istoria poporului român și despre ideea de romanitate a poporului.
Fiind extrem de pasionat despre romanitatea românilor și cum au luat ființă din daci și romani, s-a hotărât să plece pe jos în Roma, în anul 1896, pentru a se convinge singur despre această teorie. Ajuns în Italia, primul loc pe care acesta l-a vizitat a fost Columna lui Traian.
Datorită faptului că Badea Cârțan s-a culcat la picioarele Columnei lui Traian, întreaga presă din Italia a scris în presă că “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.
O dată ajuns public acest articol, Badea Cârțan a devenit extrem de faimos în rândul italienilor, fiind invitat cu simpatie și prietenie la diverse evenimente culturale, politice și jurnalistice.
Din iubirea ce o purta față de istoria poporului român, Badea Cârțan a călătorit prin Elveția, Ungaria, Austria, Egipt, Ierusalim și Germania pentru a se convinge singur despre relatările din cărțile ce le citea despre istoria țării.
În anul 1911, la vârsta de numai 62 de ani, Badea Cârțan se stinge din viață, fără să apuce să-și vadă visul împlinit. Acesta a fost înmormântat la Sinaia, pe „pământ liber”. Pe piatra sa de mormânt este însemnat: “Badea Cârțan doarme visând la întregirea neamului său”
