Muzeul Ceasului ”Nicolae Simache” Ploiești
Înfiinţat în anul 1963 de către profesorul Nicolae Simache, Muzeul Ceasului este unic în reţeaua muzeelor din Romania, ilustrând evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului pe o perioadă de peste 400 de ani, de la mijlocul secolului al XVI-lea până în prima jumătate a secolului XX.
Patrimoniul muzeului, de o mare diversitate tipologică şi artistică, cuprinde cadrane solare, nisiparniţe, ceasuri arzătoare, ceasuri de buzunar, de interior şi de călătorie, ceasuri curiozităţi, cronometre de marină, cu un repertoriu decorativ caracteristic epocilor în care au fost create, de la Renaştere la Art Deco.
Cele mai vechi exponate din colecţie sunt două ceasuri de masă astronomice datând din anii 1544 şi 1562, creaţii ale orologierilor Jakob Acustodia din Blois, respectiv Jeremias Metzker din Augsburg.
Din aceeaşi categorie fac parte şi cadranele solare din secolele XVII şi XVIII, unul dintre acestea fiind semnat Butterfield Paris 1690. O altă piesă deosebită ca vechime şi ca mod de funcţionare, este ceasul cu apă (clepsidra) realizat de Charles Rayner în anul 1654 la Londra.
În ambianţa deosebită a spaţiului muzeal sunt expuse pendule de mobilier sau de salon, cu cabinete de mari dimensiuni, lucrate în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, creaţii ale unor celebri orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. Din această categorie se remarcă o pendulă de salon, cu cadrane astronomice, semnată Rutger Steuter din Amsterdam.
Bine reprezentate în colecţia Muzeului Ceasului sunt ceasurile de şemineu, montate în carcase din bronz aurit, cu postamente surmontate de personaje mitologice sau scene idilice.
Din categoria ceasurilor portic, se distinge o piesă realizată în Austria, în secolul XIX, cu mecanism muzical funcţional, care are pe cadran numele comanditarului: Fried(rich) Shullerus in Kronnstadt (Braşov).
Spectaculoase şi atractive pentru numeroşi vizitatori, sunt tablourile cu ceas, unele dintre acestea având şi mecanisme muzicale sau animate, aşa cum sunt „Ceasu1 potcovarului” şi „Arena de circ”.
Cea mai importantă categorie de ceasuri, prin număr şi valoare o reprezintă ceasurile de buzunar, prevăzute cu mecanisme din ce în ce mai perfecţionate, cu carcase ornamentate cu motive vegetale, geometrice, compoziţii diverse, realizate prin tehnici multiple – emailare, gravare, pictare.
Abraham Louis Breguet, Julien Le Roy, George şi Edward Prior, Markwick Markham, Benjamin Barber sau Antoine Lepine, sunt doar câteva dintre numele de referinţă în orologerie, ale căror realizări, ceasuri de buzunar, se găsesc în Muzeul Ceasului.
Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, apar marile firme producătoare de ceasuri, Omega, Doxa, Longines, Hebdomas, Roscopf Patent, etc. deasemeni reprezentate în colecţia Muzeului Ceasului.
Exponate inedite sunt piesele de orologerie numite generic „curiozităţi” aşa cum sunt: ceasul „misterios” ceasul „frizerului” ceasul cu afişaj digital, ceasul breloc, ceasul cu sistem antifurt, ceasuri giroscopice sau ceasul Atmos, expresii ale ingeniozităţii orologierilor.
Un element de noutate în expoziţia permanentă a Muzeului Ceasului îl constituie prezenţa ceasurilor de mână, din aur, cu brăţări din aur (ceasuri de damă) sau cu curele din piele, aşa cum este ceasul ce i-a aparţinut diplomatului NicolaeTitulescu.
Un loc distinct în colecţia muzeului îl ocupă ceasurile cu valoare memorială, ce au aparţinut unor personalităţi culturale şi politice, româneşti şi străine, menţionând aici ceasurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza, omului politic Mihail Kogalniceanu, regelui Carol I, ţarului Alexandru al II-lea, generalului Alexandru Averescu, istoricului Nicolae Iorga, poetului Vasile Alecsandri, pictorului Theodor Aman, etc.
Prin valoare şi semnificaţia lor deosebită, aceste piese amplifică şi particularizează renumele şi prestigiul muzeului.
Diversitatea colecţiei Muzeului Ceasului „Nicolae Simache” este determinată şi de prezenţa unui domeniu conex orologeriei, respectiv acela al muzicii mecanice; cutiile muzicale cu cilindru, symphonioanele, gramofoanele, patefoanele, sau păsările mecanice sunt doar câteva dintre piesele ce au o vechime de peste 100 de ani şi care funcţionează şi astăzi.
Reorganizarea expoziţiei permanente a Muzeului Ceasului, după restaurarea sediului acestuia – clădire monument de arhitectură de la sfârşitul secolului XIX, ce a aparţinut prefectului Luca Elefterescu – a urmărit alinierea Muzeului Ceasului din punct de vedere conceptual, muzeotehnic şi muzeografic, la tendinţele contemporane, pe plan european şi internaţional, printr-o expunere dinamică.
Rezultatele cercetării şi proiecţia ei muzeistică, coroborate cu scenografia, ţinând seama de cele mai mici detalii de atmosferă, lumină şi culoare, oferă posibilitatea publicului vizitator de a urmări desfăşurarea unui spectacol în care obiectele se încarcă cu viaţă, depăşind condiţia de martori docili şi reci.
În acest context, a fost realizat un proiect de aplicaţii şi tehnologii interactive, care are mai multe capitole: un manechin ceasornicar folosit în cadrul reconstituirii unui atelier de ceasornicărie, un prezentator virtual reprezentat printr-o hologramă a unui ceas cu pendul „Enigma”, un sistem de proiecţie video-mapping cu personaje reale şi grafică de epocă, un sistem de realitate augumentată cu detecţie de obiecte, redare film/sunet folosit exemplificării modului de funcţionare a mecanismelor muzicale şi nu în ultimul rând aplicaţie şi implementare soft pentru monitor multitouch.
Muzeul Ceasului desfăşoară şi o bogată activitate cultural-educativă adresată în primul rând tinerei generaţii. Astfel, sunt organizate matinee şi serate muzeale, medalioane culturale, concursuri, proiecte educaţionale.
Din anul 1991 Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” organizează o prestigioasă manifestare ştiinţifică – Simpozionul Naţional „Timpul şi Omul” o acţiune de elită, la care participă cadre universitare, cercetători, muzeografi, colecţionari, restauratori şi pasionaţi de ceasuri.
