Grădina Botanică „Alexandru Buia” din Craiova
Grădina Botanică „Alexandru Buia” din Craiova, înființată în 1952 la inițiativa profesorului universitar Alexandru Buia, se întinde pe o suprafață de aproximativ 12,8 hectare în partea de sud-vest a municipiului, între străzile Constantin Lecca, Obedeanu, Poporului, Renașterii, N. Titulescu și Iancu Jianu . Aceasta reprezintă a patra grădină botanică universitară din țară, după cele din București, Cluj și Iași, și a fost concepută inițial de arhitectul peisagist francez Eduard Redont la începutul secolului al XX-lea.
In perioada de varf a gradinii, aici se gaseau peste 3.000 de exemplare de foioase si conifere, iar, in sere, care se intind pe o suprafata de 750 de metri patrati, se adapostea o colectie de peste 900 de specii exotice, toate cu valoare stiintifica si decorativa.
Unul dintre elementele centrale ale grădinii este sistemul de lacuri artificiale, format din trei lacuri interconectate, create pe traseul unui pârâu ce pornește de la Fântâna Jianu și traversează grădina de la est la vest . Aceste lacuri nu doar îmbogățesc peisajul, ci și găzduiesc o diversitate de plante acvatice, inclusiv nuferi, și oferă habitat pentru diverse specii de păsări de baltă, pești și broaște țestoase.
În 2015, administrația Grădinii Botanice a fost transferată de la Universitatea din Craiova la Primăria Municipiului Craiova, cu scopul de a iniția un amplu proces de modernizare . Lucrările de reabilitare, finalizate în proporție de 90% până în 2016, au inclus decolmatarea lacurilor, refacerea aleilor și a mobilierului urban . Pe insula din incinta grădinii a fost amenajat un foișor japonez, iar aleea care înconjoară insula a fost acoperită cu tartan, transformându-se astfel într-o pistă de alergare .
În prezent, Grădina Botanică este organizată în mai multe sectoare tematice, fiecare având un rol educativ și științific distinct:
- Sectorul Ornamental: Situat la intrarea principală de pe strada Iancu Jianu, acest sector cuprinde 145 de taxoni și oferă un decor agreabil pe tot parcursul sezonului de vegetație.
- Sectorul Provinciile Floristice ale României: Amplasat în partea de nord, nord-est și est a grădinii, acest sector include 120 de taxoni și reproduce condiții ecologice specifice diferitelor regiuni fitogeografice ale țării.
- Sectorul Sistematica Plantelor: Situat în partea centrală a grădinii, acest sector cuprinde aproximativ 1.000 de taxoni și include lacul principal, care găzduiește, pe lângă plantele acvatice, și diverse specii de păsări.
- Sectorul Provinciile Floristice ale Globului: Amplasat în partea de sud-vest a grădinii, acest sector cuprinde 1.200 de taxoni și reprezintă diverse provincii floristice internaționale, precum cea mediteraneană, caucaziană, central asiatică, sud-est asiatică și nord-americană.
- Sectorul Plante Cultivate: Situat în nord-vestul grădinii, acest sector include 225 de taxoni și este împărțit în șase secții: agrofitotehnie, legumicultură, arbori, arbuști și plante medicinale, vie și pomi.
- Sectorul Sere: Amplasat în apropierea sediului administrativ, acest sector este structurat pe patru compartimente și adăpostește 630 de taxoni, inclusiv plante suculente, tropicale și subtropicale.
- Sectorul Pepinieră – Rosariu: Plasat în vestul și sud-vestul grădinii, acest sector se ocupă cu înmulțirea materialului biologic săditor utilizat pentru înlocuirea exemplarelor deteriorate.
Grădina Botanică „Alexandru Buia” deține și colecții impresionante de plante, printre care dalii, trandafiri, iriși, lalele, nuferi și bujori . De asemenea, grădina este cunoscută pe plan național și internațional, fiind inclusă din 1974 în Asociația Internațională a Grădinilor Botanice (I.A.B.G.) și, din 2001, în Asociația Grădinilor Botanice din România (A.G.B.R.).
Accesul în Grădina Botanică este gratuit, oferind vizitatorilor o oportunitate excelentă de a se relaxa și de a se bucura de diversitatea plantelor și peisajelor.
