Mănăstirea Strehaia
Manastirea Strehaia este o manastire ortodoxa din judetul Mehedinti. Aflata in centrul localitatii Strehaia, pe drumul national ce leaga intre ele localitatile Craiova si Drobeta Turnu Severin, la o distanta de aproximativ 67 de kilometri de Craiova.
Cinstita Manastire Strehaia a fost zidita de domnitorul Matei Basarab, in anul 1645, dupa cum reiese din pisania originala a bisericii:
„Aceasta sfanta biserica, cu voia si ajutorul lui Dumnezeu, ziditu-s-au din temei cu pofta si cheltuiala prea luminatului si milostivului domn Io Matei Basarab, voievod a toata Tara Romaneasca, impreuna cu doamna sa, gospoda Ileana, intru preainaltatul si de tot inchinatul nume al Preasfintei si de viata Facatoare Troite, intru al XIII-lea an de domnie a lor, veleatul Bastia Mira 7153 ispenia 1645.”
Inca dintru inceput, manastirea a fost inzestrata de domnitor cu mai multe sate si mosii. Un hrisov emis in data de 6 martie 1653 marturiseste faptul ca Manastirea Strehaia detinea jumatate din vama targului Strehaia. Printr-o serie de hrisoave domnesti emise in perioada anilor 1808-1819, veniturile manastirii erau daruite Orfelinatului din Bucuresti, pentru cresterea si eduarea copiilor saraci din toata tara.
Zidurile puternice ale Manastirii Strehaia l-au motivat pe Tudor Vladimirescu sa aleaga acest loc drept sediu local. In incinta manastirii au fost lasati mai bine de doua sute de panduri, avand sarcina de a apara cetatea Craiovei.
Dupa anul 1989, cinstita Manastire Strehaia a fost redeschisa, ca manastire de calugari. Astfel, la propunerea Arhiepiscopiei Craiovei, in urma aprobarii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si a recunoasterii de catre Stat, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, s-a reinfiintat Manastirea Strehaia, aceasta reluandu-si viata monahala dupa o intrerupere de 127 de ani. 
– Mănăstirea Strehaia cuprinde biserica monument istoric, beciurile palatului domnesc, fundațiile vechilor chilii și zidul vechii cetăți medievale. Prin lege este considerat obiectiv istoric de interes național cu valoare excepțională.
– din cele cinci turnuri se mai păstrează doar turnul de la intrare.
– pe locul actualei mănăstiri a fost iniţial, în secolul 14, Curtea Boierilor Craioveşti. Ulterior, aici a funcţionat , între 1474-1504 mitropolia de Severin a Țării Românești.
– este singura mănăstire din ţară care altarul orientat spre sud( celelalte îl au orientat spre est).
– hramul ei este ,,Sfânta Treime”
– Ctitorul este Matei Basarab. între 1640-1650, el a modificat şi fortificat vechea curte boierească cu ziduri şi cinci turnuri rotunde( doar cel de la intrare se mai păstrează astăzi). În 1645 s-a construit din temelii biserica ansamblului monahal.
– pictura interioară din naos şi pronaos păstrează şi acum imaginea domnitorului şi a soţiei sale Ileana care ţin în mână macheta bisericii. Alături se află fiul lor Matei. O altă pictură importantă este cea cu boierii Craioveşti-Barbu, Pârvu şi Danciu.
– între 1673-1689, în incinta mănăstirii a functionat sediul Episcopiei de Strehaia.
– În 1693, Constantin Brâncoveanu adăugă bisericii un pridvor și ușa de la intrare, pe care o poţi vedea şi astăzi.
– 1808-1819, veniturile mănăstirii erau donate Orfelinatului din Bucureşti. Copiii săraci din toată ţara au primit astfel ajutor material şi educaţie.
– în timpul revoluţiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a ocupat ansamblul fortificat pe cale paşnică. Trupele sale s-au refăcut aici înainte de a porni din nou la drum. Două sute de panduri au rămas pentru a apăra cetatea Craiovei.
– anul 1826 a adus lucrări de restaurare finanţate de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica. S-au refăcut în intregime picturile interioare, zidurile şi anexele.
– în timpul revoluţiei de la 1848, arendaşul moşiei mănăstirii a donat venitul pe un an pentru a sprijini revoluţia.
– Mănăstirea Strehaia a fost desființată în urma Legii de Secularizare a averilor mănăstirești din 1863 . A funcţionat ca biserică până în 1958 când Strehaia a dobândit una nouă.
După 89’, mănăstirea Strehaia a fost reînfiinţată iar în 2007 şi-a schimbat destinaţia, din aşezare pentru călugări, într-una de maici.– Ultima renovare completă s-a făcut între 1962-1969, de către Direcţia Monumentelor Istorice din Bucureşti.
