Orașul Băilești, județul Dolj

Localitatea Bailesti este asezata in mijlocul Campiei Bailestilor, zona geografica ce corespunde aproximativ jumatatii sudice a actualului judet Dolj, la 57km sud-est de Craiova si 32km nord-est de Calafat, la o departare de 18km de Dunare in directia sud-est prin Rast.

Situata in una din cele mai manoase parti ale teritoriului romanesc, cu conditii de viata din cele mai prielnice, zona in care a aparut pe arena istoriei Bailestiul, a fost locuita permanent inca din cele mai vechi timpuri cunoscute in istorie, principala ocupatie a primilor locuitori cinstituind-o, inca din epoaca pietrei, cultivarea plantelor, agricultura primitiva constituind conditia si principala dovada a continuitatii de locuire pe meleagurile locuite de romani.

Cea mai veche dovada istorica de pe raza Bailestului dateaza din epoca dacica, iar primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei, dateaza din perioada anilor 680-1025. Ca nume de localitate, Bailesti, provine din numele de grup „bailesti” care ii desemna pe toti cei care apartineau unei persoane pe nume „Baila”, exponentul unui neam fruntas de oieri care in procesul transhumantei, cobora din Marginimea Sibiului si ierna in zona unde a aparut orasul Bailesti.

Asa cum ciobanul Bucur a intemeiat si dat numele orasului Bucuresti, tot la fel ciobanul Baila impreuna cu ai sai au facut popas de iernare, ani la rand in aceasta zona si astfel a aparut satul Bailesti.

Bailestiul a existat sub aceasta denumire inca de la inceputurile transhumantei ardelene spre sud tinand cont ca prima atestare documentara din 4 ianuarie 1536 din timpul domniei lui Radu Paisie aminteste ca Bailestiul exista inca din vremea domnitorului Mirecea Cel Batran (1386-1418).

Fiind o localitate destul de cunoscuta prin targurile saptamanale sai balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori pentru acea perioada, Bailestiul se gaseste in hartile strategice si cartografice ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti intocmita de Anton Maria del Chiaro, dupa o harta anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino in anul 1718, ori orima harta geografica a Olteniei intocmita in anul 1722 de catre F. Schwantz. La 14 septemnrie 1828, la Bailesti are loc o importanta lupta intre turci (25.000) care ocupasera satul, si rusi (28.000), alaturi de care lupta si un detasament de 1200 panduri, reusin din final sa ii izgoneasca pe turci.

Pentru faptele sale de vitejie din timpul intregului rezboi ruso-turc, capitanul de panduri Gheorge Magheru a fost declarat de catre tarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana in gradul de cavaler. La inceput vatra satului era in punctul „Turtan” in „Valea lui Traila”.

Incepand cu finele anului 1828 vatra este mutata in actualul loc, unde proprietarul mosiei, printul Gheorghe Stirbei, a trasat personal strazile paralele cu intersectii perpendiculare largi incat sa „se poata intoarce carul lung dintr-una”, spunand ca odata, peste ani, Bailesti va deveni un oras frumos.