Sarmizegetusa Regia
A doua capitală a regatului dac, după cum spun istoricii (inițial acest rol i-ar fi revenit zonei Costești Cetățuie), Sarmizegetusa Regia (n.r. = cea regală) este cea mai mare așezare cunoscută din Dacia.
Ea face parte din complexul celor șase fortificații dacice: Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna.
Sarmizegetusa Regia găzduiește capitala regatului dac, cel mai probabil, începând din a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos. Vreme de mai bine de 150 de ani Sarmizegetusa Regia este centrul politic, religios, militar, dar și economic al Daciei.
Centrul așezării cuprindea zona sacră și fortificația, însă când urcăm spre cetate, trebuie să ne închipuim că pantele dealului au fost terasate, iar pe acestea existau zone de locuit. Specialiștii le numesc cartierul civil de est și cartierul civil de est. Sarmizegetusa Regia însuma cam 4,5 km. Era formată din trei părţi principale: fortificaţia, zona sacră şi cartierele civile de vest, respectiv de est.
Ce mai putem vedea, astăzi, la Sarmizegetusa Regia sunt, de fapt, ruinele unei fortificații care datează de la începutul secolului al II-lea, adică chiar perioada războaielor daco-romane. Suprafața interioară este de aproximativ 30.000 de metri pătrați, aceasta fiind închisă de un zid din blocuri de calcar și, pe alocuri, blocuri de andezit.
Potrivit site-ului https://cetateasarmizegetusa.ro, al Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, inițial, cetatea ar fi fost mult mai mică: ea se întindea pe numai o treime din suprafața finală, însă avea să sufere modificări și reamenajări în timpul războaielor daco-romane.
Un drum din lespezi de calcar cu o lungime de aproximativ 200 de metri făcea legătura între fortificație și zona sacră. Aici dacii au construit ziduri de calcar care ajung chiar și la o înălțime de 10 metri. Zona sacră include nu mai puțin de 7 temple: două sunt circulare, iar celelalte cinci au plan-patrulater. Tot aici exista un mare altar, dar și sisteme de captare și rețea de distribuire a apei.
Ne-am putea închipui că aici erau, în vremea dacilor, doar construcții religioase, însă arheologii semnalează și locuințe circulare sau poligonale, dar și ateliere de meșteșugărit. Descoperirile presupun mii de piese din fier: unelte pentru agricultură, dar și obiecte casnice, decorative și bijuterii.
Prima informație scrisă despre fortificație este o sursă medievală: „Nu departe de Orăştie se afla în munte un oraş frumos, ale cărui fundații se mai păstrează toate. Incinta acesteia era şi ea din piatră cioplită” (“Chronika az magyaroknac dolgairól” – Gáspár Heltai, Cluj, 1575).
Abia în secolul al XIX-lea descoperirea a numeroase monede din aur de către localnicii care umblau prin cetăți, a făcut să reacționeze inclusiv autoritățile. Procuratorul domeniului fiscal Hunedoara, Paul Török, merge la Grădiştea de Munte unde constată existenţa ruinelor unui “necunoscut până atunci”.
Primele săpături oficiale se derulează în anii 1803 – 1804. Ele descoperă templul mare rotund, turnul pentagonal, baia romană. Dar prima campanie arheologică la Grădiştea de Munte are loc abia în 1922, deci, după Marea Unire.
Cercetările în teren au demonstrat că, în interiorul sistemului de fortificații dacic, Grădiştea de Munte ocupă o poziţie centrală, celelalte cetăţi înconjurând-o, ca pentru apărare. Istoricii spun că, la Grădiştea de Munte dacii au amenajat peste 260 de terase.
Majoritatea lor fuseseră construite pe partea sud-estică a dealului, partea însorită și, grație celui de-al doilea mare proiect de cercetare arheologică, desfășurat aici de Constantin Daicoviciu, construcțiile de fortificare, templele, atelierele dar și rețelele de captare și distribuție a apei, fac din Sarmizegetusa Regia cel mai important oraș al lumii antice în Dacia.
Fără îndoială, odată ajunși în județul Hunedoara, nu aveți cum să ratați vizitarea capitalei Daciei necucerite de romani. Unii turiști, impresionați, susțin că există la Sarmizegetusa Regia, în munții magici ai dacilor, energii benefice, regeneratoare, care ne ajută să ne redescoperim vitalitatea și bucuria de a trăi.
Pentru o mai bună înțelegere, însă, vă invităm și în vestul județului Hunedoara, la cea de-a doua capitală, de această dată a provinciei Dacia, cea cucerită de romani: Ulpia Traiana Sarmizegetusa Augusta. Aflându-le poveștile, veți avea ocazia de a descoperi leagănul civilizației românești și zorii istoriei ce-avea să vină.
Programul de vizitare la Sarmizegetusa Regia:
a) în perioada 1 mai – 30 septembrie, zilnic între orele 09.00 şi 20.00;
b) în perioadele 1 martie – 30 aprilie şi 1 octombrie – 30 noiembrie, zilnic între orele 09.00 și 18.00;
c) în perioada 1 decembrie – 28/29 februarie, zilnic între orele 10.00 şi 15.00 doar dacă starea vremii permite acest lucru.
Ultima intrare a turiştilor în zona administrată se face cu 30 de minute înaintea orei închiderii.
