Schitul Sfântul Ilie – Salaș

Istoria Schitului Salaș începe înainte de anul 1989, odată cu dorința ctitorului Dumitru Cureș de a construi un lăcaș închinat lui Dumnezeu pe terenul moștenit de la părinții săi, aflat în cătunul Salaș din satul Măgura, comuna Ulma, județul Suceava.

Autoritățile comuniste au aprobat cu greu construirea unei mici capele, punând condiția ca în micul loc de închinare „să nu încapă mai mult de șase persoane”, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, gândul bun s-a împlinit.

După 1990, Dumitru Cureș a construit o biserică de lemn și câteva dependințe. Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Pimen a hotărât ca acestea să fie organizate ca Schitul Salaș, pus sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie și care să aparțină duhovnicește și administrativ de Mănăstirea Putna, păstrând în același timp rânduiala slujbelor după calendarul pe stil vechi, folosit în zonă. În 2001, părinții mănăstirii au început construirea unei clopotnițe și a unei biserici de lemn mai potrivite pentru slujbe.

În 2009, au fost începute lucrări ample de refacere și de extindere a schitului. Bisericuța existentă a fost înlocuită cu o biserică mai mare, tot de lemn, care din 2011 este împodobită cu ornamente sculptate în lemn și cu icoane pictate la mănăstire și în care sfintele slujbe sunt săvârșite regulat de către preoții de la Mănăstirea Putna.

Biserica a fost sfințită în 30 iulie 2017 de către Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, alături de care au slujit Preasfințitul Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, un sobor de preoți și diaconi, în prezența unui număr mare de credincioși.