Biserica reformată din municipiul Orăştie
Biserica Reformata din ORASTIE a fost construita în secolul al XIII-lea în stil gotic, împreuna cu zidul cetatii care înconjoara curtea bisericii, si este declarata monument istoric. Initial a fost biserica romano-catolica, iar în epoca Reformei, aproximativ în anul 1560, a devenit reformata împreuna cu parohia.
Despre întemeietorul, respectiv constructorul bisericii nu exista documente, dar se presupune ca a fost biserica episcopala de sine statatoare, crucea episcopala gasita în interiorul bisericii pare a dovedi aceasta; presupunerea se sprijina în parte si pe faptul ca ordinul calugarilor franciscani a avut si are si în prezent biserica si manastire proprie.
În timpul cotropirii turcesti din anul 1479 orasul a suferit distrugeri, iar biserica a fost avariata simtitor, partea dinspre apus fiind distrusa în întregime. Partea dintre nava mica estica si turn a fost reconstruita si luata în posesiune de catre enoriasii reformati. Asa se explica faptul ca în orasul care a fost o fortareata saseasca, biserica a trecut în proprietatea reformatilor unguri, iar sasii au primit lânga biserica o încapere destinata a fi sacristie sau nava laterala. Aceasta încapere a fost folosita drept biserica de catre sasi pâna la construirea bisericii lor în jurul anului 1800.
Biserica reformata a fost renovata de mai multe ori, prima renovare fiind cea mentionata anterior si a avut loc imediat dupa epoca Reformei. O alta renovare mai substantiala a fost cea din anul 1631 care s-a executat cu sprijinul financiar al principelui. În anul 1752 biserica a fost renovata din nou, tot atunci s-a construit un turn probabil la 7 metri distanta catre apus fata de turnul actual, fiind posibil ca nava mica estica existenta astazi, pe vremuri sa fi fost întregita cu o nava mare de aproximativ 17 m, dar care a cazut victima devastarilor.
Cutremurul din anul 1839 a avariat atât turnul cât si biserica. Partea dintre nava mica actuala si turn nu s-a mai renovat, considerându-se ca nu mai merita o asemenea interventie. Ca urmare a fost construita în locul acesteia, în anul 1844, nava vestica legata de turnul actual fara a avea un anumit stil, scurtându-se astfel biserica cu aproape 7 m.
Turnul vechi deteriorat a fost demolat, iar materialele de constructie recuperate împreuna cu clopotele distruse au fost împartite între comunitatile maghiara si saseasca. Tot atunci, sasii au ridicat un turn aparte la biserica lor, care se afla deja în curs de constructie. Turnul a fost terminat, în forma actuala, doar în anul 1893.
Ultima renovare a fost executata de catre comunitate în anul 1936, costurile legate de aceasta fiind acoperite din fonduri proprii. Cu aceasta ocazie a disparut complet caracterul gotic al bisericii; sistemul de acoperamânt gotic înalt a fost coborât, iar înaltimea zidurilor a fost micsorata.
Sistemul de acoperamânt si arcadele au fost transformate în întregime. Au ramas nemodificate doar coloanele de sprijin exterioare. Tot cu aceasta ocazie s-a despartit nava vestica de cea estica printr-un zid prevazut cu usa de comunicare, nava vestica fiind amenajata ca sala de consiliu si pentru rugaciuni. În aceasta parte a bisericii s-a construit strana, iar orga care pâna la aceasta data se afla la capatul estic, a fost mutata aici.
La intrarea principala aflata în partea de nord a bisericii si în stânga acestei intrari se pot vedea bine niste nervuri si console în stil gotic. Coloanele de sprijin exterioare sunt în stare buna. În partea de sud a bisericii se gaseste o portiune de zid în stil gotic, stilul în care s-a construit initial biserica. În spatele acestei portiuni de zid s-a pastrat probabil un sanctuar, care a fost descoperit cu ocazia ultimei renovari. Tot aici este asezata si o piatra cu o cruce episcopala.
În partea de sud, în punctul unde se leaga partea veche a bisericii cu cea construita ulterior, exista un mic turn prevazut cu scari în forma de spirala, care a fost înzidit doar în anul 1936. Foisoarele acestui mic turn dovedesc stilul gotic initial al bisericii reformate. În partea estica a portiunii noi a bisericii este înzidit un basorelief, care a fost monumentul funerar al celui de al doilea preot al bisericii, Kecskemeti Buzas Janos. Monumentul funerar dateaza din anul 1612. În sala de consiliu se afla monumentul funerar al preotului Bodola Karoly.
Masa Domnului si coroana amvonului precum si placa ce sustine aceasta coroana sunt executate manual, fiind mai vechi de 100 de ani si stârnesc admiratia vizitatorilor. Orga este construita în jurul anului 1910, fiind prevazuta cu pedala si doua manete pentru schimbarea registrului.
Initial, din biserica porneau tuneluri spre nord si sud, dar care astazi nu mai sunt practicabile.
Terenul pe care se afla biserica este împrejmuit printr-un zid de aparare construit în secolul al XIII-lea, zidul fiind monument istoric si ocrotit ca atare. Zidul este prevazut cu câteva bastioane iar boltirile iesirilor sunt bine vizibile.
Biserica reformata detine si o biblioteca cu carti în limba maghiara, tiparite la Deva, Hunedoara, Orastie etc.
În prezent comunitatea reformata maghiara din Orastie numara aproape 200 de enoriasi, acestia fiind pastoriti de catre preotul paroh reformat Sipos Szabolcs Attila.
Biserica gazduieste slujba religioasa în fiecare duminica si cu ocazia sarbatorilor religioase. Pe timpul iernii slujbele au loc în sala de consiliu, iar vara ele se tin în sala mare. Mai au loc comemorari religioase de Ziua Mamelor, care este sarbatorita în prima duminica din luna mai, si de Ziua Reformei, care se aniverseaza la fiecare 31 octombrie începând cu anul 1517 d.H. si este sarbatorita împreuna cu fratii din cultul evanghelic.
Acum biserica necesita reparatii si renovari si are nevoie de sprijin material si financiar în vederea realizarii acestora, ultima renovare având loc în anul 1936.
