Castelul Corvinilor
Castelul Hunedoarei, numit si Castelul Corvinilor, al Corvinestilor sau al Huniazilor, este cetatea medievala a Hunedoarei si cel mai mare castel in stil gotic din Romania. Ctitorie din secolul al XV-lea a marelui voievod al Transilvaniei si regent al Ungariei, Ioan de Hunedoara a fost construit pe locul unui fost castru roman.
Castelul a servit ca cetate pana la mijlocul secolului al XIV-lea cand a devenit resedinta a domnitorului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. Iancu a actualizat cetatea transformand-o in castel. Si devenind astfelunul dintre cele mai uimitoare castele din Transilvania.
Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatind-ul cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul – ultimul turn de aparare (turnul „Ne boisa” = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele lui Ioan de Capistrano, un vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei.
Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate si Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova).
In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Ioan de Hunedoara (Corvinii). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Ioan de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri.
Conform legendelor, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant.
Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna „Apa ai, inima n-ai”. In realitate, continutul descifrat de specialiști este:
“Cel care a scris aceasta inscriptie este Hassan, care traiește ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica”.