Parcul Naţional Triglav, Slovenia
La graniţa Sloveniei cu Austria şi Italia există un paradis montan încă necunoscut pentru marea masă a turiştilor de profil. Piscurile sale măreţe, pădurile intacte, cascadele şi lacurile sale, plus conservarea excepţională a ecosistemelor şi culturii tradiţional locale, fac din Parcul Naţional Triglav, căci despre el este vorba, nu doar o rezervaţie a naturii sau o inspirată destinaţie de vacanţă, ci un adevărat paradis pentru iubitorii muntelui.
Cine vrea să se convingă este mai mult decât binevenit, căci cel mai bine organizat parc naţional din toată Peninsula Balcanică, are mereu porţile deschise!
Parcul Naţional Triglav este de fapt singurul parc naţional din Slovenia. Ceea ce nu i-a împăiedicat pe sloveni să-l conducă şi să-l protejeze exemplar.
Numele parcului derivă de la Triglav, cel mai înalt munte situat chiar în mijlocul acestei rezervaţii, munte care cu ai săi 2.864 de metri înălţime, este cel mai înalt punct din toată Slovenia.
Originea numelui de Triglav (trei capete) nu este clară, dar se pare că provine de la forma piscurilor montane văzude din partea de sud-est a rezervaţiei, sau de la zeitate slavă Triglav despre care legendele locale spun că şi-ar avea tronul pe vârfurile acestor munţi.
Muntele Triglav este unul dintre cele mai importante simboluri slovene, astfel încât silueta sa maiestuoasă figurează nu doar pe stema dar şi pe steagul acestei ţări ex-iugoslave.
Parcul este situat în partea de nord-vest a Sloveniei, în sud-estul Munţilor Alpi. De fapt, teritoriul parcului Triglav se suprapune aproape identic cu sectorul estic al Alpilor Juliani.
Suprafaţa acestei rezervaţii acoperă aproape 880 de kilometri pătraţi, adică aproximativ 3% din teritoriul Sloveniei.
O zonă muntoasă din estul Alpilor Iulieni, având aici şi cel mai înalt vârf din Slovenia, vf. Triglav de 2864 m, un simbol naţional prezent şi pe drapel, locul unde conform legendei, cea mai importantă divinitate îşi are sălaşul.
Monumentale văi glaciare cu secţiune în formă de U, de o dimensiune chiar incredibil de mare, limbi de gheaţă, cascade (Boka are 106 m înălţime), chei adânci şi sălbatice, canioane, zone carstice cu peste 600 de peşteri multe având ape în cursuri subterane, creste şi piscuri stâncoase calcaroase ridicate peste pădure… reprezentând cumpăna de ape între bazinul Mării Mediterane şi al Mării Negre.
În calcarele de Dachstein se păstrează o mare varietate de urme fosile ale organismelor Triasic superioare, când aceste roci se formau din sediment; există în zonă şi calcare dolomitice şi gresii formate în Cretacic.
Cel mai reprezentativ lac este Bohinj, fiind şi cel mai mare lac natural din Slovenia: are 4,3 km lungime şi 1 km lăţime, adâncime maximă de 45 m, având o cuvetă barată de morene glaciare, cu luciul apei aflat la 526 m altitudine.
Două vaporaşe plimbă turiştii pe apele perfect transparente ale lacului Bohinj, sub versanţii abrupţi care se ridică înconjuraţi de ceaţă, având ape prăvălite prin cascade spectaculoase, canioane. Perfect curat este totul, nu vezi nici un fel de mizerie pe malul apelor, impecabil aşa cum este normal să fie.
Păduri mixte neagresate de forestieri mai mult sau mai puţin educaţi, întinse peisaje naturale sau seminaturale, cu păşuni subalpine şi alpine, creste şi pereţi de o maiestuozitate… fără margini.
Parcul Naţional Triglav are o suprafaţă de 83.807 hectare, având o amplitudine altitudinală cuprinsă între 180 şi 2864 m. Precipitaţiile medii anuale variază cu expunerea versanţilor, fiind situate între 3.000 şi 1.500 mm.
