Ghid turistic Bosnia-Hertegovina
Tinutul muntos din inima fostei Iugoslavii care formeaza Bosnia si Hertegovina are o suprafata de 50.000 km2 . La nord raul Sava margineste punctul de trecere in Croatia, care se continua cu padurile dese din Bosnia, si cu dealurile carstice ale Carpatilor Dinarici la sud, la granita cu Muntenegru. Muntii sunt bogati in minereuri, mai ales carbune, minereu de fier, mangan si bauxita.
Denumirea oficiala a acestei tari este Republica Bosnia si Hertegovina, cod international BH. Capitala bosniaca este Sarajevo, iar in ceea ce priveste populatia, aceasta are un numar de 4,4 milioane de locuitori. Ca religii exista cea musulmana, ortodoxa si romano – catolica. Limbile vorbite in aceasta tara sunt bosniaca, croata si sarba, ca limbi oficiale. Orasele importante din Bosnia si Hertegovina sunt: Sarajevo, Banja, Luka, Mostar, Tuzla, Bihac, Doboj, Visegrad.
In ceea ce priveste destinatiile turistice din aceasta tara, acestea sunt numeroase, iar cel mai interesant aspect este imbinarea sub forma culturii, traditiilor si a arhitecturii a doua influente puternice: musulmana si europeana.
Muntii Jahorina va ofera posibilitatea de a practica schiatul iar iubitorii de arta si cultura au sansa de a vizita diverse muzee bosniace. Principalele zone sau obiective turistice sunt: capitala Sarajevo (cu monumente istorice si de arta, multe distruse si afectate in timpul razboiului); o serie de orase, bogate in monumente istorice si de arta, plus alte atractii turistice, intre care Mostar (numeroase moschei – cea mai importanta fiind Bey Karadoz, din secolul al XVI-lea, Podul Turcesc ce dateaza din 1566), Banja Luka (monumente islamice – Moscheea Ferhadhadjia, din secolul al XV-lea, vestigii romane; este in acelasi timp o renumita statiune balneoclimaterica iar in apropiere se afla o alta statiune importanta balneoclimaterica, Gornji Seher), Jajce, capitala ultimilor regi bosniaci, cu o serie de monumente (Fortareata din secolul al XV-lea – resedinta regilor bosniaci, Biserica Franciscana, Catacombele, Bazarul turcesc), plus imprejurimile (Raul Pliva, cu o frumoasa cascada si un lac), Travnik (capitala a Bosniei intre 1686 si 1850; vestigii romane, Fortareata turceasca). Desi dispune de un insemnat potential, circulatia turistica este inca redusa: 160.000 turisti straini si incasari de 112 milioane de dolari.
Daca va planuiti vacanta sau concediul in aceasta tara, trebuie sa stiti ca este recomandat sa vizitati asezarile musulmane din Europa, plasate in nord – vestul Bosniei si Hertegovinei. Daca doriti sa admirati marea, mergeti spre mica portiune de coasta a tarii. Aici, pe coasta, puteti sa pescuiti in liniste, mai ales daca sunteti pasionati de pescuit. Dar, pentru rauri si lacuri este necesar sa aveti un permis special. Mai este interesant de vizitat si Castelul Ostrozac ce se afla partial in ruine, oferind gradini frumoase si o priveliste superba peste valea raului Una. Mai puteti vizita si moscheea multicolora de langa Hundek, care pretinde ca detine fire din barba lui Mahomed. Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt inscrise urmatoarele obiective din Bosnia si Hertegovina: Podul si centrul istoric din Mostar (2005) si Podul Mehmed Pasa Sokolovic din Visegrad (2007).
In ceea ce priveste bucataria bosniaca, aceasta se pare ca a fost influentata de bucataria turceasca, dar si de bucataria Europei de Est. Mancarurile preferate sunt carnea fripta si felurile pe baza de varza. Bosanski lonac este un fel de mancare, mai exact o tocanita din carne si varza. Cevapcici sunt carnati de miel, adesea acestia sunt mancati cu un fel de paine numita somun. Se obisnuieste sa se consume produse de patiserie dulci si sarate. Deserturile populare au denumirea de baklava si tufahije, care este o prajitura cu mere. Bauturile populare sunt kefirul, un iaurt subtire, cafeaua turceasca si un fel de ceai numit salep. Se mai consuma la masa si rachiul de casa, iar in ceea ce priveste consumul de alcool a scazut mult sau chiar a fost interzis, datorita influentei islamismului. In familiile musulmane sfarsitul Ramadanului se sarbatoreste cu o masa mare in familie, ce contine si dulciuri turcesti. Atat catolicii cat si ortodocsii sarbatoresc Pastele cu cozonac si oua vopsite.