Drumuri şi autostrăzi în Serbia (Putevi Srbije)

Drumurile din Serbia se pot împărţi în trei categorii, fiecare categorie având o viteză maximă admisă.

• Autostrăzile (autoput), au trei benzi de circulaţie (inclusiv banda de urgenţă) pe sens, sunt marcate prin culorile alb şi verde, iar viteza maximă admisă este de 120 km/h.

• Drumurile exprese, sau semi-autostrăzile (poluautoput), sunt la fel ca autostrăzile dar nu au bandă de urgenţă. Sunt marcate prin culorile alb şi albastru, iar viteza maximă admisă este de 100 km/h.

• Drumurile regionale, sau magistrala, sunt drumurile standard dintre oraşe. Ele au două benzi pe sens, iar viteza maximă admisă este de 80 km/h. Sunt marcate cu culoarea galbenă.

Autostrăzile şi drumurile exprese din Serbia

În Serbia, autostrăzile sunt marcate cu un număr format dintr-o singură cifră. Spre exemplu,Autostrada 1 este marca cu numarul 1 (de culoare albă) peste marcajul de culoare verde. Drumurile exprese sunt marcate cu un număr format din două cifre.

Autostrăzi:

1. Horgoš (Ungaria) – Novi Sad – Belgrad – Niš – Preševo (graniţa cu Macedonia). Are o lungime totală de 584 km, dintre care sunt construiţi 505 km de autostradă.

2. Belgrad – Ljig – Preljina (intersecţie cu Autostrada 4). Are o lungime de 132 km.

3. Batrovci (graniţa cu Croatia) – Belgrad – Pančevo – Vršac – Vatin (graniţa cu România). Are o lungime totală de 213 km, dintre care sunt construiţi 112 km de autostradă (16 km cu Autostrada 1).

4. Kotroman (graniţa cu Bosnia şi Herzegovina) – Užice – Čačak – Kraljevo – Kruševac – Pojate (intersecţie cu Autostrada 1). Are o lungime totala de 225 km.

5. Niš (intersecţie cu Autostrada 1) – Pirot – Dimitrovgrad – Gradina (graniţa cu Bulgaria). Are o lungime totală de 109 km, din care sunt construiţi 19 km de autostradă.

6. Užice (intersecţie cu Autostrada 4) – Gostun (graniţa cu Muntenegru) (autostrada va avea o rută complet diferită: Požega (intersecţie cu Autostrada 4) – Ivanjica – Boljare (graniţa cu Muntenegru). Are o lungime totala de 109 km.

Principalele rute rutiere din Serbia sunt:

E75 – din nord, de la graniţa cu Ungaria: Horgoš – Subotica – Novi Sad – Belgrade – Niš – Vranje – Preševo – Macedonia

E70 – din vest, de la graniţa cu Croaţia: Batrovci – Sremska Mitrovica – Belgrade – Pančevo – Vršac – Vatin – România

E80 – din est, de la graniţa cu Bulgaria: Gradina – Dimitrovgrad – Pirot – Niš – Prokuplje – Priština – Kosovska Mitrovica – Mehov Krš – Montenegro

Taxarea

Taxarea se aplică pe următoarele rute:

• E75 Belgrad – Novi Sad
• E70 Novi Sad – Subotica
• E75 Belgrad – Niš
• E70 Belgrade – Šid
• E75 Niš – Leskovac

Taxe (dinari sârbeşti)

E-75: BEOGRAD – NOVI SAD

I categorie, 240 dinari
II categorie, 350 dinari
III categorie, 710 dinari
IV categorie, 1420 dinari

E-75: NOVI SAD – SUBOTICA

I categorie, 330 dinari
II categorie, 500 dinari
III categorie, 990 dinari
IV categorie, 1980 dinari

E-75: BEOGRAD – NIŠ

I categorie, 730 dinari
II categorie, 1100 dinari
III categorie, 3630 dinari
IV categorie, 4390 dinari

E-70: BEOGRAD – ŠID

I categorie, 340 dinari
II categorie, 520 dinari
III categorie, 1030 dinari
IV categorie, 2050 dinari

E-70: NIŠ – LESKOVAC

I categorie, 190 dinari
II categorie, 280 dinari
III categorie, 570 dinari
IV categorie, 1130 dinari

Categoriile de vehicule

Categoria I: autovehicule cu înălţimea de până la 1,3 m (la osia din față) – motociclete şi autoturisme.

Categoria II: autovehicule cu sau fără remorcă, cu înălţimea de până la 1,3 m (la osia din față a vehiculului tractor), cu mai mult de două axe – autoturisme cu remorca.

Categoria III: autovehicule cu înălţimea mai mare de 1,3 m (la osia din față), cu două sau trei axe – autoutilitare, autocare, camioane cu două sau trei osii.

Categoria IV: autovehicule cu înălţimea mai mare de 1,3 m (la osia din față a vehiculului tractor), cu mai mult de trei axe – toate vehiculele cu mai mult de trei axe

De reţinut

• Taxarea se face pe secţiuni de autostradă.

• Plata se face la staţiile de taxare. Taxa poate fi plătită în dinari sârbeşti, euro sau prin card (VISA, VISA Electron, MASTERCARD, MAESTRO, POSTCARD, DINACARD, AMERICAN EXPRESS). Se poate plăti şi prin sistemul de taxare rutieră electronică (ETC).

• Moneda Serbiei este dinarul sârbesc (DIN). 100 dinari = 3,77 ron = 0,8563 euro, 1 euro = 117 dinari

• Asistenţa rutieră în Serbia: Automobile and Motorcycle Association of Serbia (AMSS), Adresa: Ruzveltova 18, 11000 Belgrade, tel: 987 (din orice reţea – 24 ore), site internet: www.amss.rs

• Numere SOS: Asistenţa rutieră: 987, Poliţia: 92, Ambulanţa: 94, Pompieri: 93

• Este obligatoriu ca în timpul circulaţiei faza scurtă să fie aprinsă tot timpul, indiferent de drum.

Condiţii de călătorie în Serbia

• Cetăţenii români pot călători în Serbia, în baza cărţii de identitate valabile, pentru o perioadă de şedere de maximum 30 de zile. Cetăţenii români minori care nu deţin încă o carte de identitate pot intra în Serbia doar în baza unui paşaport valabil. Cetăţenii românii care călătoresc cu un paşaport valabil, pot rămâne pe teritoriul Serbiei până la 90 de zile într-un interval de 6 luni, fără viză.

Atenţie! Persoanele care depăşesc această perioadă riscă pedeapsa cu închisoarea între 5 şi 15 zile.

• Trebuie să comunicaţi la postul de poliţie locală, prezenţa dumneavoastră în Serbia în maxim 24 ore de la sosirea pe teritoriul acestui stat. Organele de poliţie locale vor elibera un document, pe suport de hârtie, care atestă declararea şederii.

Cetăţenii români sunt sfătuiţi să păstreze şi să aibă acest document asupra lor, până la întoarcerea în ţară, deoarece, există posibilitatea ca autorităţile vamale să-l solicite la punctul de trecere al frontierei. Lipsa documentului atrage după sine aplicarea unei amenzi sau chiar pedeapsa cu închisoarea, fiind considerată o încălcare a prevederilor legale privind şederea pe teritoriul Serbiei.

• În cazul în care sunteţi cazat la un hotel, obligativitatea declarării şederii dumneavoastră revine recepţiei hotelului. Declararea şederii cetăţenilor străini poate fi efectuată şi prin intermediul agenţiilor turistice.

• La intrarea pe teritoriul Serbiei, trebuie să faceţi dovada că deţineţi o sumă minimă de 50 euro pe zi.

Condiţii privind traficul auto

• Cartea verde este obligatorie. Asiguraţi-vă că acest document este valabil pentru întreg teritoriul Serbiei.

• Centura de siguranţă este obligatorie.

• Permisul de conducere românesc este recunoscut.

• Accidentele de orice fel trebuie anunţate la cea mai apropiată secţie de poliţie, iar autoturismele trebuie să rămână în poziţia avută la momentul producerii coliziunii, până la sosirea agentului de circulaţie.

• Folosirea fazei scurte este obligatorie şi pe timp de zi.

• Viteza maximă de deplasare în localităţi este de 50 km/h.

• Este interzisă deţinerea şi utilizarea dispozitivelor tip antiradar.

• Este obligatorie deţinerea vestelor reflectorizante în dotarea autoturismului.

• Conducătorul auto răspunde contravenţional pe baza înregistrărilor video, fără a fi oprit de către agenţii de circulaţie. În cazul în care se înregistrează video comiterea unei contravenţii (nerespectarea vitezei legale, trecerea pe roşu, parcare neregulamentară, etc.) şi nu este posibilă stabilirea identităţii conducătorului auto, responsabilitatea revine posesorului autovehiculului.

• Este interzisă utilizarea telefonului celular şi a altor mijloace de comunicare de către persoanele aflate la volan în cazul în care aceştia nu deţin sau nu utilizează dispozitive de tip hands free.

• Copii sub 12 ani nu au voie în autoturisme, în braţe sau pe scaunul din faţă.

• Organele de poliţie locală obişnuiesc să reţină documentele de identitate ale persoanelor care încalcă legislaţia rutieră (cartea de identitate/paşaportul), acestea urmând a fi înapoiate deţinătorilor acestora după achitarea sumei aferente contravenienţilor.

• Amenzile nu se achita la faţa locului, ci agentul de circulaţie înmânează persoanei sancţionate o dispoziţie de plată pe care acesta o poate achita la orice bancă sau poştă.

Reglementări vamale

• Atunci când călătoriţi sau tranzitaţi teritoriul Serbiei puteţi aveea asupra dumneavoastră maxim 10000 euro, fără obligaţia de a declara suma în scris funcţionarilor vamali sârbi.

În caz contrari, solicitaţi la frontieră eliberarea unei declaraţii vamale pentru sumele de bani sau mărfurile a căror valoare depăşeşte valoarea maximă prevăzută de legislaţia statului sârb. În cazul în care vă mulţumiţi doar cu o declaraţie verbală a sumelor de bani mai mari de 10000 euro, există riscul ca lucrătorii vamali să vă confişte sumele de bani pe care le deţineţi la ieşirea din ţară. Recuperarea acestora este extrem de anevoioasă.

• De asemenea, există obligativitatea ca, la intrarea în Serbia, să declaraţi bunurile care depăşesc valoarea de 5000 euro.

• În Serbia se poate intra cu 1-2 l de băuturi alcoolice, 1 kg de cafea, 1 cartuş de ţigări, 2-4 kg fructe, 2-4 kg de carne sau mezeluri.

• Vameşii controlează autoturismele la intrarea şi la ieşirea din Serbia.

De reţinut

• Cetăţenii din majoritatea statelor europene nu au nevoie de viză pentru a intra în Serbia. Cetăţenii UE pot intra în Serbia în baza cărţii de identitate.

• Dacă vehiculul este înregistrat şi asigurat într-o țară a UE, nu este nevoie de o altă carte verde.

• De regulă, punctul de trecere din Ungaria în Serbia de la Szeged-Horgoš este foarte aglomerat. O altă variantă este punctul de trecere de la Tompa-Kelebija aflat la aproximativ 20 km Vest, sau un alt punct recent deschis, Backi Vinogradi-Asotthalom.

• În mod similar, punctul de trecere din Croaţia în Serbia de la Bajakovo-Batrovci este de regulă foarte aglomerat. O alta varianta este Tovarnik-Šid.

• Punctul de trecere din Macedonia în Serbia, de la Pelince-Prohor, este mai puţin aglomerat decât punctul de trecere de la Tabanovce-Preševo.

• Regulile de circulaţie în Serbia sunt foarte stricte. Amenzile încep de la 30 euro, pentru încălcări minore ale legilor de circulaţie, îi ajung până la 60 de zile de închisoare şi 5000 euro pentru provocarea unui accident de circulaţie mai mare.

• Combustibilul (benzină, motorină şi gaz petrolier lichefiat) este la calitate EU, preţurile fiind similare cu cele din ţările vecine, dar uşor mai mici decât în ţările din Europa de Vest.