Drumeție Râșnov – Cabana Mălăiești

Cabana Mălăiești, așezată pe o morenă a unei văi glaciare din Munții Bucegi, Valea Mălăiești, sub creasta zimțată a Padinei Crucii, străjuită de Bucșoiu la o altitudine de 1720 m, oferă adăpost turiștilor care vor să cunoască această zonă de pe versantul nordic al masivului. Pe platoul de la Mălăiești se găsesc două construcții care pot oferi adăpost turiștilor: refugiul de salvamont și o cabană recentă, mai mare.

Cabana Mălăiești, înlesnește accesul direct în Munții Bucegi din Țara Bârsei, prin Râșnov, iar primăvara servește ca bază pentru practicarea schiului. Este una dintre cele mai vechi din Carpații românești, având o istorie destul de zbuciumată.

A fost ridicată în 1882 (prima cabană din Bucegi) de către SKV (Der Siebenbũrgische Karpaten-Verein, Asociația Transilvănenă a Carpaților) în poiana de mai jos de golul alpin, la o altitudine de 1.570 de metri (mai jos de zona numită „La Blide”), aceasta fiind un ultim popas în drumul spre Vârful Omu, dar poate fi și o destinație în sine.

Începută la 7 mai 1882, construcția este inaugurată la 29 iulie. Din păcate adăpostul de lemn nu a rezistat prea mult, arzând în anul 1897. La 24 august 1898 este inaugurată o nouă cabană, odată cu Drumul lui Deubel, refăcut în această perioadă.

În anul 1923 o cumplită avalanșă, pornită din jgheaburile Bucșoiului, a distrus cabana. N-a mai fost reconstruită pe același amplasament. Resturile adăpostului au fost cărate sus, în golul alpin, fiind folosite la ridicarea unei alte cabane. În anul 1924 aceeași asociație turistică a ridicat „Casa Mălăiești” pe noul amplasament, la o altitudine de 1.720 de metri, la adăpostul Padinei Crucii. A fost mărită în anii 1938 – 1939, iar în 1967 a fost modernizată.

În anii ei de vârf cabana avea aproximativ 100 de locuri vara și 50 de locuri iarna, în camere cu priciuri. În fiecare an se ținea aici festivalul folk „Floare de Colț”, iar la 1 mai se desfășura renumitul concurs de ski din Valea Mălăiești.

Din păcate, în martie 1998, un incendiu a ars construcția, rămânând în picioare doar clădirea Refugiului Salvamont, construit de curând. Se pare că totul ar fi pornit de la unul din hornurile cabanei, în care s-a aprins cenușa.

Se ajunge pe poteci pornind din Râșnov, de lîngă Uzina Electrică, până la Glăjerie, pe traseu bandă albastră (cca 4 ore), sau cu mașina până la podul de lemn de pe drumul forestier perpendicular pe strada Glăjărie Râul Mare, iar de acolo la pas cca. 2 ore jumatate pe traseul marcat cu bandă albastră.

Cel mai scurt traseu spre Cabana Mălăiești prin Valea Glăjăriei, cu plecare din Râșnov este traseul cu bandă albastră. Am plecat din Râșnov cu mașina și am parcurs aproximativ 10 kilometri până unde se termină asfaltul și începe Parcul Natural Bucegi și tot aici apar primele semne către Cabana Mălăiești.

După ce se plătește taxa de rezervație, aproximativ 10 lei, se mai poate înainte cu mașina pe un drum forestier bine întreținut, care se poate parcurge în condiții bune și cu mașini joase, aproximativ 2 kilometri până la un pod din lemn.

Aici găsim un panou câtre Cabana Mălăiești care ne spune că mai avem de mers circa 2 ore și 45 de minute, iar marcajul pe care trebuie să-l urmărim este bandă albastră. Poteca este foarte bine semnalizată și foarte vizibilă, astfel că nu există riscul să vă rătăciți.

De la cabana Mălăiești mai există noi trasee. Puteți ajunge la Vârful Omu, traseu cu o durată de 3 ore, dus, sau puteți face o drumeție până la lacul Țigănești timp de 2:30 ore dus-întors.

• Marcaj: bandă albastră (BA)
• Lungime: 12.5 km
• Durată circuit: 3-4 ore
• Tip traseu: tur-retur
• Diferență de nivel: 950 m+, 950 m-
• Dificultate: mediu
• Sezonalitate: tot timpul anului. Iarna, zăpezile mari pot pune probleme și cresc considerabil timpii.