Peștera și Cerdacul Stanciului
Cele mai frumoase atracții turistice sunt cele realizate de mama natură, iar unele dintre ele se regăsesc chiar în munții din țara noastră.
Este vorba despre Cerdacul Stanciului, o arcadă uriașă, din Munții Piatra Craiului, formată prin prăbușirea pereților unei peșteri și eroziunea cauzată de vânt și ploaie, ce face parte dintr-un peisaj spectaculos.
Cerdacul Stanciului – o arcada impresionantă din calcar, monument al naturii – îşi are numele legat de o legendă, şi anume cea a haiducului Stanciu Bratu. Despre acesta se spune că îşi trăia zilele prin această regiune în secolul XVIII, avându-şi ascunzişul în peştera din apropiere.
Stanciu Bratu, pe numele său Stanciu al Bratului, a fost una din figurile legendare de haiduci ale sfârșitului de secol XVIII, cunoscut alături de ceata sa în toată regiunea culoarului Rucăr-Bran.
Haiducii prădau îndeosebi stânele din munții acaparați de la moșneni de către bogătașii din Rucăr şi își aveau ascunzătoarea în peștera de la Cerdacul Stanciului în munții Piatra Craiului.
Cel ce făcea de santinelă se urca pe un brad uscat, de pe care înconjura cu privirea întreaga zonă. S-a păstrat și azi în Piatra Craiului, lângă Cerdacul Stanciului, denumirea „La Prepeleac”, dată de localnici locului de santinelă.
Haiducul Stanciu a fost prins la Rucăr și spânzurat in grădinile Balanilor pe locul numit „Muchea cu spânzurătorile” de la Posada.
Cerdacul Stanciului este un monument al naturii, iar pentru a ajunge aici există mai multe trasee.
Ca să ajung la Cerdacul și Peștera Stanciului am parcurs următorul traseu. Am ajuns cu mașina în localitatea Săticu de Sus și am parcat mașina la începutul drumurilor forestiere.
Un drum forestier duce către Cabana Garofiţa Pietrei Craiului și celălalt spre Cabana Dragoș Bejan care este o cabană privată și nu face parte din circuitul turistic.
Am urmat traseul triunghi roșu care duce către Crucea Grănicerului. După aproximativ 45 de minute de mers am ajuns într-o poiană largă, pe o cărare care a ocolit Cabana Dragoș Bejan, am trecut pe lângă ea fără ca măcar să o văd.
Iar după un urcuș destul de susținut, prin pădure am ajuns la Crucea Grănicerului.
A fost ridicată pentru a cinsti memoria grănicerului român Dobre Matei , căzut la datorie pe graniţă în vara anului 1912 , departe de ai săi . În acea vreme , înainte de primul război mondial , Transilvania era încorporată în Imperiul Austro-Ungar iar graniţa cu România trecea şi prin aceste locuri de la poalele Pietrei Craiului .
Crucea originală de lemn, în atîtea decenii s-a deteriorat total şi a ajuns o ruină de nerecunoscut dar a fost înlocuită .
Spre cinstea asociaţiei ARO Floare de Stîncă din Câmpulung , AG , care a confecţionat o cruce metalică frumoasă , înaltă şi solidă menită să mai dureze 100 de ani . Un gest admirabil care ne reaminteşte un lucru ce părea uitat : că românii , totuşi , ştiu să-şi preţuiască eroii .
La Crucea Grănicerului am schimbat marcajul către „La Prepeleac” – am trecut pe cruce roșie. Panta s-a înclinat tot mai mult și a fost un urcuș la fel de susținut de aproximativ o oră.
Într-un final am terminat de urcat și am întâlnit o altă intersecție de drumuri: Marele Grohotiș 30 de minute, Șaua Funduri 2 ore și de unde am venit, Crucea Grănicerului aproximativ o oră la coborâre. Am urmat traseul spre Marele Grohotiș și in aproximativ 10 minute am ajuns la Cerdacul Stanciului.
La întoarcere, după ce am văzut Cerdacul și Peștera Stanciului am mers pe triunghi albastru ca apoi să schimb traseul către Cabana Plaiul Foii, triunghi roșu, iar după aproximativ 10 minute de coborât am schimbat din nou traseul către Crucea Grănicerului.
Traseul până la Cerdacul Stanciului dureaza aproximativ 3, 4 ore de unde vă recomandăm să vă parcați mașina.
ATENŢIE! La acest obiectiv turistic se ajunge doar pe jos. Dacă vrei să îţi setezi gps-ul ca să te ducă cel mai aproape de traseu cu maşina, în condiţii de drum bun, apasă pe bulina roşie. Nu există loc de parcare la indicaţia dată.
