Muzeul de Artă Recentă, București
MARe prezintă publicului peste 150 de opere, expuse într-o clădire de 1200 mp desfășurată pe cinci niveluri, dotată cu toate spațiile, echipamentele, serviciile, programele și cadrele de specialitate cerute de exigențele muzeografice actuale.
Conceput de YTAA (Youssef Tohme Architects and Associates), noul muzeu va prezenta o colecție permanentă cu cele mai reprezentative lucrări de artă românească realizate din anii 1960 și până astăzi. După Muzeul Simu, MARe este primul muzeu privat de artă care se deschide în România în ultimii 100 de ani, într-o clădire care îi este dedicată exclusiv, nu într-o construcție oarecare, convertită la sarcina de muzeu.
Decizia de a deschide muzeul în acest an are o motivație aparte. În 2018, România sărbătorește 100 ani de la unirea Transilvaniei și Banatului, a Bucovinei și a Basarabiei cu Vechiul Regat, întregind România modernă.
Colecția permanentă MARe propune o perspectivă unică asupra artei românești din perioada dictaturii comuniste până la Revoluția din 1989 și asupra direcțiilor artistice actuale, prin care este surprins procesul de re-modernizare a discursului artistic românesc după renunțarea la ideologia realismului socialist, oglindind apoi ciocnirea cu civilizația consumului și divertismentului.
Colecția MARe cuprinde circa 1.000 de lucrări realizate de artiști români : pictură, sculptură, instalație, fotografie, obiect, colaje, artă conceptuală și video (dintre care sunt prezentate în muzeu cca 150 deodată). MARe abordează teme contrastante ale artei românești, reconsiderând critic subiecte precum progresul și regresivitatea, estetismul, utopia și distopia, construcția și disoluția, dizidența, credința și blasfemia, tradiția și inovația.
Prin accentul pe care-l pune pe arta românească produsă din anii 60 până astăzi, MARe oferă vizitatorilor o perspectivă critică asupra riscurilor, a reușitelor și a compromisurilor artiștilor români în timpul dictaturii comuniste și după căderea regimului în 1989.
În iulie 1965, la cel de-al IX-lea Congres al PCR, ideologia oficială s-a dezis de dogma realismului socialist în scopul de a încuraja ”diversitatea stilistică” în domeniul artelor, dar fără a depăși limitele impuse de regim.
Din acel moment, artiști ignorați până atunci, precum autodidactul Ion Țuculescu au fost transformați în eroi și profeți ai înnoirii. Artiștii mai tineri au preluat repede tehnicile și mijloacele artei occidentale, de la abstracție și neoconstructivism la fotorealism și de la performance la instalații și land art.
În expoziția permanentă apar lucrări-cheie de Ion Țuculescu, Andrei Cădere, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ștefan Bertalan, Nicolae Comănescu, Roman Cotoșman, Pavel Ilie, Diet Sayler, Alexandru Chira, Horia Bernea, Florin Mitroi, Marian Zidaru, Ioana Bătrânu, Vioara Bara, Teodor Graur, Dan Perjovschi, Dumitru Gorzo, Victor Man, Ecaterina Vrana, Vlad Nancă, Gili Mocanu, Anca Mureșan, Ovidiu Feneș, Cristina David, Ion Bârlădeanu și mulți alții.
Concepută ca vilă privată în 1939, clădirea originală a fost asociată cu nomenclatura comunistă, fiind reședință temporară a temutei Ana Pauker, ministru de externe și port-drapel stalinist în România.
Cartierul (Primăverii) își consolidează reputația de cartier exclusivist după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, care și-a construit reședința (astăzi muzeu) la doar două minute distanță, pe același bulevard. YTAA a primit sarcina ca pe de o parte să salveze memoria locului și a clădirii inițiale (inclusiv a buncărului din subsol), iar pe de altă parte să ofere noii clădiri o identitate proprie, creând un spațiu public deschis, care să rezoneze cu comunitatea actuală.
MARe are cinci niveluri, două terase cu perspective inedite și o grădină-amfiteatru. Lumina soarelui pătrunde în clădire prin luminatorul din tavan, străbate atriumul de-a lungul a patru niveluri, până la parter, oferind vizitatorilor posibilitatea de a vedea ”în secțiune” construcția disecată. Privit din afară, muzeul pare să ”plutească” deasupra solului, pe un parter transparent, vitrat integral, un efect de ”plutire” întărit de aspectul de monolit, de ”buncăr” etanș al etajelor superioare, îmbrăcate în cărămidă aparentă de culoare întunecată, ce trimite la istoria recentă a totalitarismului și a izolării României.
Interiorul clădirii contrazice intenționat așteptările și preconcepțiile pe care vizitatorii ar putea să le aibă atunci când se gândesc la un muzeu. În locul spațiilor albe, neutre, de tip ”white cube”, clădirea cuprinde un labirint de coridoare și de încăperi, de luminișuri și ocnițe, tocmai pentru a încuraja și pentru a spori gradul de intimitate dintre vizitatori și lucrările de artă. În fostul spațiu al buncărului subteran, MARe a amenajat un Auditorium perfect antifonat, cu tehnologie audio și video de ultimă generație, dedicat conferințelor, dar mai ales experimentelor curajoase în domeniul acustic și video.
Fundația MARe a fost înființată în 2015. De atunci a organizat o serie de expoziții în muzee importante din București (Muzeul Național de Artă al României), Sibiu (Muzeul Brukenthal), Craiova (Muzeul de Artă, palatul Jean Mihail), Oradea (Muzeul Țării Crișurilor). Fundația MARe nu se limitează la expoziții; muzeul cuprinde o bibliotecă de cercetare, care cartografiază practicile curatoriale europene : unde, cum și de ce arta este colecționată și expusă actualmente.
Fundația MARe are deja o serie de publicații proprii, care de acum vor putea fi achiziționate din magazinul muzeului, împreună cu catalogul colecții permanente și cu catalogul Rai din Iad, care vor fi lansate la deschiderea MARe.
Fundația MARe încheie parteneriate naționale și internaționale, sporind gradul de vizibilitate al artei prin programe de cercetare și educație și prin seriile de evenimente care vor avea loc în anii următori.
